Autorităţile italiane au descoperit pe rafturile magazinelor din peninsulă o cantitate importantă de lapte şi produse lactate cu dioxină, iar în urma verificărilor efectuate împreună cu specialiştii de la Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor au ajuns şi la unul dintre producătorii de lapte din Neamţ. Acest anunţ a fost făcut ieri de prefectul de Neamţ – Vlad Angheluţă, care a prezentat un raport preliminar în acest caz.
Prefectul a menţionat că după ce a fost descoperită substanţa în laptele exportat în Italia, specialiştii Uniunii Europene au mers pe fir şi au ajuns la o firmă producătoare de produse lactate din Bacău. Mai departe verificările făcute alături şi de autorităţile româneşti i-au dus pe anchetatori la Neamţ, la unele dintre fermele din judeţ care produc şi vând laptele. Prefectul nu a oferit foarte multe detalii despre firma care a vândut laptele.
După primele verificări pe lanţul celor care au produs şi vândut laptele s-a ajuns la momentul în care au fost trimise mostre de produse lactate procesate deja la un laborator specializat din Germania şi în acest moment se aşteaptă rezultatul ana-lizelor. Acesta ar trebui să fie comunicat până la finalul săptămânii.
În cazul în care rezultatele vor arăta că laptele şi produsele din lapte în cauză conţin o cantitate de dioxină mai mare decât cea admisă de Uniunea Europeană, lotul de produse ţinut acum în carantină va fi distrus. Mai mult, se va urmări şi modul de hrănire a animalelor care au dat laptele contaminat pentru a elimina orice factor care ar duce la producerea substanţei cancerigene. În caz contrar, având în vedere că produsele depistate în Italia sunt cu termen de valabilitate mai mare pot fi repuse la vânzare.
În acest moment, specialiştii de la Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor caută sursa de dioxină.
Dioxina este o substanţă care se poate găsi oriunde în mediul încojurător, cele mai mari concentraţii fiind în sol.
Sursele de dioxină pot fi naturale (incendii forestiere) sau pot proveni din activitatea umană: arderi în prezenţa clorului, utilizarea clorului pentru albirea hârtiei, arderile din incineratoare sau casnice, industria producţiei de mase plastice tip policlorura de vinil (PVC), ori utilizarea de ierbicide sau pesticide extrem de toxice. (Alex NECHITA)
