Raportul tăierilor ilegale din pădurile României pe 2017, lansat de organizaţia Greenpeace, arată că, anul trecut, furturile de lemn au crescut îngrijorător, defrişările s-au făcut haotic, cei traşi la răspundere au fost foarte puţini; prejudiciul fiind recuperat într-o mică proporţie. La nivel naţional, în 2017, autorităţile au identificat 12.487 de cazuri de tăieri ilegale (în medie 34 pe zi), cu 32% mai multe decât în 2016.
Judeţul nostru apare inclus în raportul Greenpeace cu 391 astfel de situaţii, mai multe ca în 2016. Astfel, figurăm pe locul cinci în ţară după numărul de infracţiuni silvice în anul 2017, cu 396 de cazuri.
După numărul mijloacelor de transport confiscate, anul trecut, judeţul se află pe locul nouă, cu 44 de cazuri. Tot pe acelaşi loc figurăm şi la volumul de lemn tăiat ilegal – 4.157 metri cubi. În privinţa cazurilor soluţionate, ne aflăm pe locul cinci, cu 255 de dosare, şi tot pe acelaşi loc în ceea ce priveşte numărul celor rămase de rezolvat – 800. Conform aceluiaşi raport, doar 39 de dosare au fost finalizate cu trimitere în judecată (15,29% – locul patru pe ţară). De asemenea, în privinţa numărului de transporturi de lemn sesizate la 112 şi neînregistrate în baza naţională de date în 2017, judeţul se află pe locul opt, cu 96 astfel de situaţii.
Studiu de caz – muncitori „săgeţi“
Urmărind să vă faceţi o idee cam cum se fură pădurile în judeţ, vă prezentăm în rândurile următoare o astfel de situaţie, descrisă într-un dosar instrumentat de oamenii legii, cu precizarea că, până la urmă, vinovaţii au luat amenzi administrative şi închisoare cu suspendare. Conform rechizitoriului, protagoniştii (din comunele Dobreni şi Agapia) au fost: Săndel Nicolae Bădulici, fraţii Petru şi Ciprian Ionuţ Ciorhan, Constantin Dumitru (administrator al unei societăţi comerciale) şi Bogdan Constantin Nuţu – patron al altei firme.
Anchetatorii au arătat că, timp de trei luni, Bădulici şi fraţii Ciorhan au exploatat lemn pentru una din firme, care avea o partidă de masă lemnoasă aprobată spre exploatare la Ocolul Silvic Bise-ricesc. La instigarea lui Dumitru, ei au tăiat arbori nemarcaţi în mod ilegal, în volum de 49 metri cubi, cu un prejudiciu de 11.190 lei şi în volum de 6 mc (în valoare de 1.601 lei). Paguba totală a fost de 12.792, iar numărul arborilor tăiaţi ilegal – de 188, speciile foioase şi răşinoase. Acelaşi lucru s-a întâmplat pe o altă parcelă a ocolului Silvic Bisericesc, la instigarea patronului Nuţu. de acolo au fost tăiaţi 168 de copaci (115 mc), în valoare de 30.385 lei.
La anchetă, muncitorii şi-au recunoscut vina, fiind apoi judecaţi în procedură simplificată, ceea ce le-a adus reducerea pedepsei cu o treime. Ei au spus că fuseseră angajaţi la cele două firme şi au tăiat copaci ilegal la cererea patronilor, „pe care îi ştiau de «şefi» şi că arborii nemarcaţi au fost stivuiţi în pădure alături de arborii marcaţi, deci tăiaţi în mod legal“.
Cărăuşii
Judecătoria Târgu-Neamţ a audiat şi doi martori în acest caz. Ei au spus că „au fost cărăuşi cu căruţa trasă de cal la una din firme, în aceeaşi perioadă în care au fost exploatate cele două partizi şi au ajutat inculpaţii, în sensul că scoteau la drumul de exploatare materialul lemnos exploatat de aceştia cu drujba, erau verificaţi periodic de cei doi administratori şi au auzit când aceştia le cereau muncitorilor să taie şi arbori nemarcaţi, până în 20 de centimetri în diametru, că «din urmă vor rezolva ei problema»“. Aceiaşi martori au povestit că în acele momente de faţă se afla şi un pădurar şi că, controalele erau efectuate cam la trei – patru zile. De asemenea, cei trei muncitori forestieri au mai declarat că patronii le-au cerut să taie şi arbori nemarcaţi şi că ei au scris un memoriu, în care denunţau faptele, care a fost apoi tehnoredactat pentru a fi mai uşor citit de reprezentanţii Mitropoliei. De la acest denunţ a pornit apoi şi ancheta.
Patronii dau vina pe angajaţi
Administratorul Constantin Dumitru nu a recunoscut faptele şi a prezentat instanţei următoarea variantă: „A licitat o suprafaţă de teren forestier, spre exploatare, de la Ocolul Bisericesc. Inculpaţii au fost angajaţi la firmă în calitate de muncitori forestieri, şi aveau ca atribuţii să taie arbori marcaţi şi să facă bocuri ce urmau să fie scoase cu TAF-ul în drum. Aceşti muncitori nu au fost plătiţi cu un salariu lunar fix, ci în funcţie de câţi metri cubi de material lemnos exploatau. Nu i-a îndemnat niciodată pe aceştia să taie arbori nemarcaţi, a aflat despre aceasta de la pădurar şi de la şeful de district. După ce zăpada s-a mai topit, a mers împreună cu reprezentanţii Ocolului Silvic la faţa locului şi a constatat tăierile ilegale de arbori, ocazie cu care a fost încheiat şi un proces-verbal de către organele de Poliţie“.
Totodată, patronul celeilalte firme (Nuţu) a spus că „a lucrat cu inculpaţii, nu i-a îndemnat niciodată pe aceştia să taie arbori nemarcaţi, cu atât mai mult cu cât firma sa nu deţinea avize primare de transport“. El a mai declarat că „muncitorii erau plătiţi în funcţie de cantitatea de metri cubi tăiată, singura înţelegere cu aceştia a fost să taie arbori marcaţi şi să-i aşeze în bocuri, iar la faţa locului a mers o singură dată în control, împreună cu pădurarul Coşofreţ, dar nu s-a putut constata nimic din cauza zăpezii“.
Dezastru la nivel naţional
Conform Raportului tăierilor ilegale din pădurile României în 2017, cele mai multe cazuri au fost identificate, ca şi în 2016, în judeţele Mureş – 1.511 (12%), Braşov – 762 (6%) şi Olt – 730 (6%). Valoarea prejudiciului înregistrat ca urmare a tăierilor ilegale de arbori se ridică la 41.546.406,87 lei la nivel naţional, în creştere cu 5,25% faţă de anul anterior. Comparativ cu 2016, gravitatea faptelor a crescut, înregistrându-se 8.461 de infracţiuni, cu 62,02% mai multe faţă de anul anterior.
„Este important să menţionăm diferenţele dintre cazuri, în unele situaţii fiind vorba despre 1-2 metri cubi tăiaţi ilegal/caz, iar în alte situaţii fiind sute sau chiar mii de metri cubi. De exemplu, în judeţele Argeş şi Olt, deşi s-a înregistrat un număr mare de cazuri, volumul mediu de lemn tăiat ilegal/caz este de 3-4 metri cubi. La polul opus se situează judeţele Cluj, Maramureş şi Sibiu, care totalizează 53,97% din volumul de lemn tăiat ilegal în 2017, la nivel naţional“, a declarat Crisanta Lungu, coordonator regional al campaniei de păduri şi biodiversitate.
Pe de altă parte, conform aceleiaşi surse, un rol important în identificarea şi semnalarea cazurilor de tăieri ilegale l-a avut societatea civilă, cea mai importantă contribuţie înregistrându-se în judeţul Dolj, unde 57,22% din totalul cazurilor investigate de autorităţi au fost semnalate de cetăţeni, acesta fiind urmat de judeţele Gorj, cu 49,40% şi Vâlcea, cu 47,15%.
„Aplaudăm contribuţia societăţii civile în identificarea cazurilor de tăieri ilegale, dar aceasta ar trebui să fie, în primul rând, o prioritate a autorităţilor. Deoarece acestea sunt ineficiente în lupta împotriva tăierilor ilegale, vom lansa în curând aplicaţia Forest Guardians, un instrument care permite cetăţenilor să se implice activ în lupta pentru protejarea pădurilor, prin identificarea tăierilor ilegale şi raportarea lor, precum şi în verificarea legalităţii transporturilor de lemn“, a spus şi Ciprian Găluşcă, coordonator al campaniei de păduri şi biodiversitate a Greenpeace România.
(Mihai SAVA)
