Vineri, 24 februarie, fostul primar al municipiului Roman, Laurenţiu Leoreanu, şi-a prezentat raportul de activitate aferent celor nouă ani în care a fost la cârma administraţiei locale, din 2008 şi până la momentul în care a fost ales deputat – în decembrie 2016. Într-un cadrul colegial, înconjurat de consilierii locali şi de angajaţii primăriei, fostul edil a vorbit în amănunt despre modul în care municipiul Roman s-a dezvoltat în toată această perioadă. Iar realizările nu au fost puţine, fiind sintetizate într-un dosar de zeci de pagini, structurate profesionist pe un număr de 13 capitole – de la comunicarea cu cetăţenii şi până la investiţii sau performanţe adunate atât de edil, cât şi de aparatul său de specialitate.
„Împreună am contribuit, din anul 2008, la schimbarea la faţă a Romanului prin concretizarea unor proiecte cu impact major asupra comunităţii. În anii ce au trecut, colaborarea cu membrii Consiliului Local a fost constructivă, iar munca echipei pe care am coordonat-o în cadrul Primăriei a dat roade, în spiritul datoriei faţă de comunitate şi cetăţeni. Am devenit una dintre cele mai active comunităţi din România în ceea ce priveşte accesarea de fonduri externe bugetului local, fondurile europene, guvernamentale sau regionale, pentru a redesena Romanul în modernitate, dar şi pentru ca orice investiţie realizată cu aceste fonduri să însemne locuri de muncă şi bunăstare pentru cetăţenii vechii cetăţi muşatine“, a spus Laurenţiu Leoreanu, în deschiderea prezentării.
Investiţii în premieră
Printre cele mai importante rea-lizări amintite de edil se numără, în ordine cronologică, primirea unui statut pentru municipiu, a unui steag şi a unei steme (2009), dezvoltarea unui pilon social puternic în municipiu, care s-a concretizat în trei proiecte supranumite – „Casa Bunicilor“, „Casa Pâinii“ şi „Casa Copilului“, sau realizarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană (2001-2013). De departe, un punct de maximă importanţă pentru comunitatea romaşcană l-a reprezentat inaugurarea în municipiu a unităţii de producţie a TRW România – în 30 aprilie 2014, de pe urma căreia 1.700 de familii îşi câştigă salariile. „Mă bucur că ieri am primit vestea că fabrica se apropie de 2.000 de angajaţi (1948). Deci, mă bucur acum, pentru că ceea ce am spus atunci se probează şi este adevărat. Şi mai spun că a doua fabrică ce se construieşte, şi va fi gata până la finele anului 2017, va însemna angajarea a încă cel puţin 600 de cetăţeni. Iată că am reuşit să construim în Roman prima fabrică de după 1990, de la zero“, a spus Laurenţiu Leo-reanu.
Construirea Complexului Sportiv şi de Agrement Moldova este un alt punct forte al administraţiei cârmuite de Leoreanu la Roman; de la inaugurare şi până în prezent, obiectivul a înregistrat aproape 60.000 de clienţi, de peste două ori mai mulţi faţă de publicul estimat iniţial. Un aspect de asemenea notabil în activitatea administraţiei locale romaşcane este cel legat de materializarea unei idei (în 2014) a cărei punere în practică a avut nevoie de 5 ani – „Centrala Hidroenergetică Roman 1“ de pe râul Moldova, despre care fostul primar spune că „mulţi au considerat-o a fi o promisiune de campanie sau o idee din dome-niul ficţiunii, dar iată că astăzi, noi romaşcanii ne putem mândri că suntem prima administraţie locală din România care are în proprietate o hidrocentrală“.
De asemenea, reabilitarea, mo-dernizarea sau consolidarea unor clădiri simbol ale Romanului – Casa Ioachim, sediul Bibliotecii „George Radu Melidon“, Casa Hogaş, Palatul Sturdza Cantacuzino, Corpurile A şi B ale Colegiului Naţional Roman-Vodă au contribuit semnificativ la păstrarea patrimoniului cultural şi arhitectu-ral al urbei muşatine.
O altă premieră pentru munici-piul Roman a constituit-o clasarea pe locul întâi dintre 109 municipalităţi evaluate din România, în cadrul proiectului „Oraşe Verzi – Regiuni Verzi“, cofinanţat printr-un grant din partea Elveţiei, astfel că afirmarea pe plan regional, naţional şi internaţional a municipiului a fost marcantă în toţi aceşti ani. De asemenea, raportul fostului primar arată că înţelegerea de Cooperare încheiată cu reprezentanţii oraşului Sunchang (Coreea de Sud) a devenit primul document care consemnează o relaţie internaţională de colaborare a municipiului cu o localitate din Orientul Îndepărtat. Totodată, importantă pentru creşterea pe termen mediu şi lung a oraşului a fost realizarea unei strategii de dezvoltare durabilă pentru perioada 2014 – 2020, care defineşte priorităţile şi investiţiile necesare unei transformări locale profunde. Astfel, cu sprijinul unui consultant de specialitate a fost creat un program de guvernare locală pragmatic, prin elaborarea „Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Roman pentru perioada 2014- 2020“, instrument de bază pentru accesarea fondurilor europene pentru această perioadă. „Astăzi, afirm cu încredere că Romanul este un oraş european, cu o identitate definită şi apreciată, atât în ţară cât şi în străinătate“, a completat Laurenţiu Leoreanu.
„Schimbarea la faţă“ a Romanului
În ceea ce priveşte investiţiile realizate în Roman în perioada 2008-2016, acestea au depăşit 60 de milioane de euro, fiind asigurate cu bani proveniţi din fonduri europene, din surse guvernamentale sau judeţene, iar resursele financiare proprii au fost cheltuite riguros printr-o bună selecţie a proiectelor. Potrivit fostului edil, în prezent există o unitate peisagistică a oraşului, deoarece în cei nouă ani s-au întreprins cele mai mari investiţii publice de după 1990, ceea ce subliniază o activitate intensă depusă în favoarea dezvoltării municipiului.
Pe partea de infrastructură, de la începutul primului mandat s-a lucrat la ierarhizarea şi stabilirea priorităţilor intervenţiilor, încercând acoperirea a cât mai multe zone ale oraşului.
Un pas important a fost acela de a afirma imperativ necesitatea creşterii exigenţelor în ceea ce priveşte calitatea lucrărilor rea-lizate din banii comunităţii, conti-nuând cu o urmărire atentă a desfăşurării acestor investiţii din punct de vedere tehnic şi legal. Pentru administraţia locală preocupările vizând modernizarea şi întreţinerea infrastructurii rutiere s-au concretizat prin finalizarea unor proiecte finanţate din resurse proprii sau din fonduri atrase. De exemplu, numai în anul 2016 au fost executate lucrări de întreţinere pe un număr de 33 de străzi.
Afirmarea pe plan naţional
Conducerea administraţiei locale din municipiul Roman a primit de-a lungul timpului aprecierea mai multor instituţii, pentru activitatea depusă în fiecare din cei nouă ani de mandat şi prin aceasta, întreaga echipă din Primăria Roman şi întreaga comunitate. Astfel, pe 29 octombrie 2010, cu ocazia celei de-a şasea ediţii a Galei Premiilor de Excelenţă în Administraţia Publică, Laurenţiu Leoreanu a fost premiat în cadrul categoriei „Management modern în administraţie“ cu distincţia de excelenţă pentru cele mai valoroase lucrări de infrastructură efectuate într-o localitate din România. De asemenea, în 2011, juriul Galei Revistei Române de Administraţie Publică a nomina-lizat pentru aceasta gală aproximativ 300 de primari din ţară, iar municipalitatea romaşcană a fost nominalizată la următoarele categorii: „Primarul anului în România“, „Cel mai bun primar de municipiu“, „Cel mai bun primar de municipiu din regiunea Nord Est“ şi „Primarul care a atras cele mai multe fonduri prin proiecte europene“. În calitate de edil şef al Romanului, Leoreanu a fost premiat de organizatori cu Premiul I la categoria „Cel mai bun primar de municipiu din regiunea Nord-Est“, diplomă care l-a situat între cei mai performanţi opt primari de municipii din toată ţara. Cea de a VII-a ediţie a Galei „Premiile de excelenţă Administraţie.ro“ desfăşurată în luna noiembrie 2011, la care au participat 160 de lideri ai instituţiilor administraţiei publice româneşti, a adus Roma-nului Premiul de excelenţă pentru cele mai valoroase lucrări de infrastructură, iar pe 18 octombrie 2012 în cadrul aceleiaşi gale, administraţia romaşcană a primit Premiul de Excelenţă pentru Activitatea în Primării pentru Proiectul Microhidrocentralei de pe râul Moldova.
Investiţii şi realizări în munici-piul Roman au fost pe toate planurile, din 2008 până în 2016 – de la social, la educaţie, cultură, sănătate şi siguranţa cetăţenilor, după cum arată amplul raport prezentat de Laurenţiu Leoreanu. În încheiere, acesta a spus că va ţine în continuare cont de promisiunile făcute cetăţenilor şi îşi va dedica activitatea de deputat respectării aceloraşi valori ca şi până acum. (R. ZAHARIA)
