Începând de astăzi şi până pe 27 martie, judeţul nostru va fi gazda celui mai amplu şi mai complex proiect internaţional de cercetare şi valorificare a patrimoniului cultural al judeţului. Peste 20 de specialişti din România, Germania şi Polonia vor participa la investigarea a 13 situri arheologice preistorice şi medievale reprezentative, cu artefacte de valoare ştiinţifică şi culturală excepţională. Proiectul de cercetare este coordonat de dr. Constantin Preoteasa, cercetător în cadrul Centrului Internaţional de Cercetare a Culturii Cucuteni Piatra-Neamţ, iar colectivul de cercetare al Complexului Muzeal Judeţean este format din dr. Ciprian-Dorin Nicola, dr. Vasile Diaconu, dr. George-Dan Hânceanu, dr. Alexandru-Marian Gafincu şi drd. Silviu-Constantin Ceauşu.
„Cu acest prilej vor fi efectuate noi cercetări arheologice interdisciplinare, moderne, neinvazive, respectiv fotografii aeriene realizate cu drona, modelări digitale ale terenului şi prospecţiuni geomagnetice. Siturile preistorice conţin îndeosebi vestigii neo-eneolitice, aparţinând civilizaţiilor Starcevo-Criş (prima civilizaţie neolitică de pe actualul teritoriu al României), ceramicii liniare (civilizaţia preistorică europeană care a ocupat cel mai vast teritoriu, de la Marea Nordului până la Nistru) şi civilizaţiei Cucuteni (cea mai importantă manifestare culturală din întreaga preistorie europeană)“, a declarat dr. Constantin Preoteasa.
Între siturile ce vor fi cercetate se regăsesc Cetatea Neamţ (cel mai vizitat obiectiv cultural din Moldova), Cetatea Gâdinţi (cea mai importanţă cetate de şes a lui Ştefan cel Mare – aflată în atenţia autorităţilor locale în vederea va-lorificării potenţialului său turistic, situl Giuleşti (aflat pe teritoriile actuale ale judeţelor Neamţ şi Suceava, care poate oferi date preţioase cu privire la începuturile Ţării Moldovei) şi celebrele situri cucuteniene de la Traian („Dealul Viei“ şi „Dealul Fântânilor“).
Cea mai mare parte a proiectului se va derula în cuprinsul Depresiunii Neamţ şi va include totodată cercetarea siturilor de la Lunca şi Ţolici (cele mai vechi exploatări de sare din lume, utilizate neîntrerupt de peste 8000 de ani). (Roxana ZAHARIA)