l un pasionat de arheologie a găsit un vas de ceramică şi 92 de monede de argint, vechi de două mii de ani l tot el este autorul descoperirii comorii de la Tazlău, din toamna anului 2013
Teritoriul judeţului Neamţ se dovedeşte a fi, pentru căutătorii de comori, o sursă inepuizabilă de descoperiri. Un pietrean a găsit duminică, 3 mai, cu ajutorul detectorului de metale pe care îl deţine în mod legal, un vas ceramic ce conţinea 92 de mo-nede de argint de pe vremea Imperiului Roman. Monedele sunt cunoscute sub denumirea – „denari romani“. Comoara care va intra în patrimoniul naţional mobil a fost găsită la graniţa dintre comunele Ştefan cel Mare şi Dragomireşti, în punctul numit „Chiciura“. „Este cea mai importantă descoperire care a fost adusă în ultima perioadă la Direcţia pentru Cultură. Pietrea-nul care le-a găsit ni le-a adus luni, 4 mai, iar eu în calitatea de reprezentantă a Direcţiei pentru Cultură urmează să le predau Complexului Muzeal Judeţean Neamţ pentru a fi evaluate de un specialist. Eu consider că aceste bunuri vor fi clasate în categoria «Tezaur» a Patrimoniului naţional mobil. Descoperitorul urmează să primească după expertizarea bunurilor, care va fi făcută de un expert acreditat de Ministerul Culturii, până la 45 la sută din valoarea acestora“, a declarat Rocsana Josanu, directoarea Direcţiei pentru Cultură şi Culte Neamţ.
Descoperitorul, un pasionat de arheologie
Pietreanul care a găsit tezaurul monetar se numeşte Marius Irimia şi este de profesie inginer silvic. Timpul liber şi-l petrece citind cărţi de istorie şi căutând vestigii. Încurajat de faptul că de-a lungul timpului a găsit tot felul de obiecte, mărturii ale diferitelor perioade istorice, a continuat să-şi pună în valoare abilitatea de a potrivi ca într-un puzzle informaţiile pe care le descoperea în cărţile de specialitate. A achiziţionat un detector de me-tale, a obţinut autorizaţia legală şi, în anii trecuţi, a descoperit în diferite zone din judeţul Neamţ un inel, un topor medieval, tuburi de la cartuşe, dar şi alte artefacte.
Comorile i-au adus şi necazuri
Comorile scoase de el la iveală i-au adus de multe ori supărări, strârnind invidia multora. Printre descoperirile sale notabile, care însă a iscat multe discuţii, se numără şi cea din toamna anului 2013, de la Tazlău. Atunci, pietreanul a găsit 279 de monede vechi de argint, tot de pe vremea Imperiului Roman. La acea vreme, Marius Irimia a predat tezaurul la Bucureşti, reprezentanţilor Muzeului Naţional al României care au fost foarte încântaţi de valoroasa descoperire ce le-a fost încredinţată. Aceasta, în timp ce, potrivit pietreanului, până atunci, cei de la Muzeul de Istorie din Neamţ l-au tratat cu indiferenţă. Nemulţumirea sa cea mai mare era legată de fapul că aici, în Piatra-Neamţ, se întârzia expertizarea bunurilor, iar după ce se făcea el nu reuşea să intre în posesia banilor ce i se cuveneau (până la 45 la sută din valoarea bunului descoperit).
A vrut să renunţe la detector, dar s-a răzgândit
La scurt timp după scandalul iscat în urma descoperirii făcute la Tazlău, atunci când a fost acuzat pe nedrept de reprezentanţii Complexului Muzeal Judeţean Neamţ că ar fi intrat într-un sit arheologic (acuzaţie ce s-a dovedit neadevărată), pietreanul era decis să renunţe la pasiunea sa. Între timp s-a răzgândit şi bine a făcut.
Noua conducere a Direcţiei pentru Cultură a reuşit să-i redea încrederea în reprezentanţii Complexului Muzeal Neamţ. „Încă din prima lună în care am fost numită în această funcţie am solicitat reprezentanţilor Inspectoratului de Poliţie al judeţului Neamţ, instituţie care emite autorizaţiile pentru deţinerea de detectoare de metale, să-mi pre-zinte situaţia «detectoriştilor» şi datele lor de contact. Am vorbit cu o parte dintre ei, le-am spus care sunt prevederile legale în domeniu şi le-am pus în vedere ca, în momentul în care vor face descoperiri, să vină şă le predea Direcţiei pentru Cultură. Le-am propus şi un soi de parteneriat. Le-am oferit sprijinul cu tot cee ce le putem prezenta legat de le-gislaţie şi i-am avertizat să nu intervină în zonele de protecţie ale siturilor arheologice şi vedem că deja eforturile noastre dau roade. În urma discuţiilor pe care le-am avut cu directorul Complexului Muzeal Judeţean Neamţ, acesta urmează să plătească descoperitorului atât datoriile mai vechi, cât şi suma care va fi stabilită pentru această ultimă descoperire“, a adăugat Rocsana Josanu.
Denarii recent descoperiţi au fost găsiţi îngropaţi la 60 de centimetri în pământ şi se presupune că ar proveni de pe vremea când, în Imperiul Roman existau daci liberi, care pentru a nu se revolta erau plătiţi de reprezentanţii imperiului.
(Sabina DAMIAN)
