Simpozionul „Criosfera 2015“, care se desfăşoară zilele acestea la Casa de Cultură din Piatra-Neamţ (sala Studio), şi-a început lucrările sâmbătă, 28 noiembrie, cu prezentarea invitaţilor şi a continuat cu vernisajul a două expoziţii: una de fotografie şi alta de roci, minerale şi fosile arctice.
Printre invitaţii acestei ediţii se numără Rodica Maria Ion, de la Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnolo-gică, Ticu Lăcătuşu, alpinist, Rodica Bojariu, de la Administraţia Naţională de Meteorologie şi dr. Petre Popescu, din cadrul Institutului Astronomic. Cu câţiva ani în urmă acesta împreună cu o echipă formată din Teodor Negoiţă, Mihaela Scânteie Cotârleţ şi Paul Andrei Iordache de la Institutul Român de Cercetări Polare şi Petre Paraschiv de la Institutul Astronomic al Academiei Române, au efectuat o expediţie în Groenlanda. Acolo au făcut o serie de studii şi teste ştiinţifice pentru a găsi un loc pentru amplasarea unui telescop automatizat care să funcţioneze în condiţii polare. În deschiderea simpozionului acesta a subliniat importanţa existenţei unei staţii româneşti de cercetare în Antarctica. „Noi am fost acolo pentru a stabili condiţiile generale de mediu în care poate să lucreze un telescop. Cercetările pentru acest telescop au fost făcute în România, iar testele în Bulgaria. Ne-am deplasat la o staţie americană cu gândul să montăm în mod experimental acest telescop. Din păcate, staţia Law-Racoviţă nu e funcţională pentru români. Tocmai de aceea dorinţa noastră este să facem staţia viabilă. Prin intermediul acestui telescop vom putea calcula poziţionarea exactă a corpurilor, care sunt puncte de reper pentru cei care merg în spaţiu“, a declarat dr. Petre Popescu, din cadrul Institutului Astronomic al Academiei Române.
Cristian Lascu: „Antarctica, un tărâm cu totul şi cu totul special“
Un alt moment interesant din cadrul simpozionului a fost vernisajul expoziţie de fotografie „Antarctica dincolo de capătul lumii“, ocazie cu care Cristian Lascu, senior editor la revista National Geographic, a prezentat povestea din spatele fiecărei fotografii, din cel 20 expuse, care redau pinguini, schelet de balene şi multe imagini de ansamblu. Şi, ca de fiecare dată, a reuşit să capteze atenţia şi interesul publicului. „Sunt imagini surprinse în urmă cu trei ani, de Helmut Ignat, un bun prieten de-al meu cu care am mers în Antarctica. În zona în care am fost noi, Belgica (expediţie finanţată de guvernul Belgiei) a fost deschizătoare de drumuri şi tocmai de aceea predomină denumirile belgiene. Când am ajuns acolo mi-am dat seama că e un tărâm cu totul şi cu totul special. De altfel, marea şansă a turismului antarctic este toleranţa pe care o au animalele faţă de oameni. Anual, în jur de 40.000 de persoane calcă pe acest tărâm. Şi cum spuneam, uimitoarea toleranţă a vieţuitoarelor de acolo a făcut ca balenele să se apropie de nave, când am deranjat siesta vreunei foci-leopard, ne-a mârâit şi s-a întors pe partea cealaltă, iar pinguini Gentoo sau rimelaţii Adelie ne-au ignorat pur şi simplu. Amicul meu, Helmut se trezea la 5 dimineţa pentru a face cele mai bune fotografii, deoarece la prânz era deja o lumină mult prea pu-ternică. Într-o zi am plecat cu caiacele printr-un golf vast, presărat cu sfărâmături de gheaţă. După ce, cei de acolo s-au convins că nu ne răsturnăm şi nici nu ne apropiem primejdios de aisberguri, team-leaderul, ne-a lăsat să ne zbenguim puţin, apoi ne-a provocat la o partidă de «tăcere antarctică». Am pornit fiecare în altă direcţie, punând între noi câteva sute de metri, apoi ne-am oprit şi am tăcut. O vreme nu s-a auzit decât şoapta vântului. Apoi, deşi nu se zăreau, am distins răsuflarea unor balene şi plescăitul cozii lor. Şi deodată, tunete îndepărtate: aisberguri prăbuşindu-se în mare. Atât de puţine sunete îţi trebuie ca să te simţi integrat în simfonia naturii“, a povestit Cristian Lascu.
Lucrările simpozionului au continuat ieri, 29 noiembrie, cu sesiunea de comunicări ştiinţifice şi prezentarea unor rapoarte de studiu, urmând ca astăzi, 30 noiembrie, în ultima zi a simpozionului să se stabilească proiectele care vor fi prioritare în perioada 2016-2020.
(Sabina DAMIAN)