Şantierul de la Poiana Cireşului este considerat de specialişti cel mai important şantier paleolitic din România şi din această parte a Europei. Redeschis acum o săptămâna, şantierul arheologic de la Poiana Cireşului unde, în 2013 şi 2014 s-au făcut descoperiri de interes mondial, se dovedeşte din primele zile extrem de darnic. Primele roade ale cercetării din acest an de la situl arheologic Poiana Cireşului din municipiul Piatra-Neamţ nu s-au lăsat prea mult aşteptate. Zilele trecute, echipa de arheologi de la Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească“ din Târgovişte, condusă de profesorul universitar Marin Cârciumaru şi doctorii Elena Niţu şi Ovidiu Cârstina, au scos deja la lumină sute de obiecte şi oase cu o vechime de peste 20.000 de ani, de pe locul unei tabere de vânătoare preistorice ce i-a aparţinut aşa numitului Om Graveţian. Dintre acestea, două oase gravate care, din punct de vedere stratigrafic, au o vechime de 20.000-24.000 de ani, au atras în mod special atenţia, ele fiind încadrate în categoria obiectelor de artă preistorică.
În anii trecuţi aici, la Poiana Cireşului, s-au făcut descoperiri excepţionale – pandantive gravate în piatră, alte obiecte de podoabă, unelte şi arme ale omului străvechi au ieşit la lumină, descoperirile fiind de interes mondial.
„Săpăturile arheologice în şantierul paleolitic de la Poiana Cireşului-Piatra Neamţ au debutat cum nu se putea mai bine, cu aglomerări abundente de resturi de ren şi pietre foarte reprezentativ în nivelul Graveţian I, cu vârste între 20.000 şi 24.000. Anul acesta se preconizează săparea unei suprafeţe de 18 metri pătraţi. Au fost descoperite deja şi primele obiecte de artă constând dintr-un rest de metapod gravat cu mai multe linii paralele şi un os cu o gravură longitudinală. Fără îndoială, şantierul de la Poiana Cireşului, din Piatra-Neamţ, este cel mai important şantier pentru paleoliticul superior din România şi probabil din această parte a Europei, în multe aspecte. E un şantier care oferă în fiecare an surprize, care, uneori, în alte situaţii, aştepţi zeci de ani ca să apară artefacte de genul acesta. Pandantivele de piatră sunt o raritate, iar în 2013 am descoperit unul din cele mai frumoase pandantive de piatră, gravat extrem de complex, la Poiana Cireşului. Eram foarte fericiţi că este al treilea din România şi printre puţinele la nivel mondial. În 2014 a apărut iarăşi un pandantiv de piatră dar şi alte podoabe, dinţi de cerb şi unul de vulpe, dar ce e foarte interesant este apariţia unui metapod, un os de la partea terminală a piciorului de ren, dar care, prin forma lui, sugerează silueta umană“, a precizat profesorul universitar Marin Cârciumaru.
După toate datele primei săptămâni de cercetare, acest an ar putea fi cel mai bogat în descoperiri, este de părere doctorul Elena-Cristina Niţu, unul din coordonatorii şantierului.
„Încă este greu să ne pronunţăm pentru că, deşi a trecut atât de mult timp, materialul a fost extrem de numeros şi nu am reuşit să-l procesăm în totalitate. Dar avem cea mai mare colecţie de faună care s-a descoperit până în prezent în acest sit, materialul pie-tros este mult mai diversificat. Dacă în anii precedenţi ne lipseau anumite tipuri de unelte despre care noi credeam că trebuie găsite într-o aşezare grave-tiană, anul ăsta, în sfârşit, avem un număr suficient ca să putem încadra cultural, mai bine, nivelul despre care e vorba.
E vorba de nivelul de 20.000 de ani, atât s-a putut săpa în această campanie, tocmai pentru că materialul a fost foarte bogat. Densităţile sunt încă necalculate, este prematur să ne pronunţăm, o să dureze luni de zile până o să fie analizate toate materialele, mai ales că o să implice şi munca altor specialişti, pentru studiul osteologic o să avem nevoie de un arheosolog“, a declarat doctor Elena Niţu, de la Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească“ din Târgovişte.
(Ioana CALIŢCHO)
