l prejudicii aduse statului, abateri contabile de sute de milioane de lei, achiziţii făcute după interese
Banul public este cheltuit în primăriile judeţului, după bunul plac al salariaţilor şi nu după cu prevede legislaţia în domeniu. Plătiţi să îşi facă serviciul cât mai conştiincios, angajaţii primăriilor au, probabil, cu totul alte preocupări decât cele de la locurile de muncă. Aşa se facă că, în verificările lor, inspectorii Camerei de Conturi Neamţ găsesc tot timpul abateri grave în cheltuirea banilor statului. Evidenţe contabile ţinute „după ureche“, venituri neîncasate, prejudicii aduse statului prin diferite operaţiuni ilegale, achiziţii publice făcute după interese şi multe alte ilegalităţi reflectă modul defectuos în care funcţionează primăriile din judeţul Neamţ.
Curtea de Conturi a făcut pu-blic, recent, raportul privind rezultatele acţiunilor de audit financiar asupra conturilor de execuţie a bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ pe anul 2015.
Potrivit documentului, anul trecut, primăriile judeţului Neamţ au adus prejudicii statului în valoare de 13.876.000 de lei, în evidenţele acestora au fost descoperite abateri financiar contabile de 219.732.000 de lei şi venituri suplimentare de 3.043.000 de lei. După cum se poate lesne observa, cele mai mari abateri au fost înregistrate la ţinerea evidenţei contabile, semn că salariaţii plătiţi să evidenţieze toate operaţiunile conform cu le-gislaţia în vigoare, au făcut vraişe în documente.
Aşadar, inspectorii Curţii de Conturi au constatat, în timpul auditului realizat anul trecut, 57 de încălcări ale prevederilor privind elaborarea, fundamentarea proiectului de buget şi modificarea bugetelor pe parcursul execuţiei bugetare, valoarea abaterilor financiar contabile fiind de 21.267.000 de lei. Exactitatea şi realitatea datelor reflectate în situaţiile financiare nu a fost întâlnită, aşa cum prevede legea, în 49 de cazuri ce au dus la prejudicierea statului cu 171.000 de lei şi la abateri financiar contabile de 194.764.000 de lei. Primăriile din judeţ sunt corigente şi la stabilirea, evidenţierea şi urmărirea încasării veniturilor bugetare, capitol la care auditorul a descoperit 77 de încălcări ale legislaţiei, venituri suplimentare de 2.332.000 de lei, prejudicii aduse statului de 37.000 de lei şi abateri financiar contabile de 146.000 de lei. Alte 44 de ilegalităţi, ce au adus prejudicii statului de 22.000 de lei, au fost constatate şi în ceea ce priveşte organizarea, implementarea şi menţinerea sistemelor de control intern/managerial. Despre calitatea gestiunii financiar contabile din primării putem spune doar că este foarte proastă, din moment ce inspectorii Curţii de Conturi au depistat 173 de încălcări ale legislaţiei, venituri suplimentare de 290.000 de lei, prejudicii aduse statului de 8.062.000 de lei şi abateri financiar contabile de 646.000 de lei. Achiziţiile publice sunt şi ele cu mari probleme, Curtea de Conturi stabilind, anul trecut, 107 încălcări ale legislaţiei în domeniu, 421.000 de lei – venituri suplimentare, 5.584.000 de lei – prejudicii şi 2.856.000 de lei – abateri financiar contabile. Totodată, la constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului a fost constatată o abatere financiar contabilă în valoare de 53.000 de lei.
Angajaţi slab pregătiţi, superficiali, dezinteresaţi
Inspectorii Curţii de Conturi au ajuns la concluzia că toate aceste ilegalităţi au fost făcute pe fondul slabei pregătiri a salariaţilor din primării, al dezinteresului acestora şi al celor din conducere, a superficialităţii de care au dat dovadă şi al necunoaşterii prevederilor legale.
„Auditul financiar la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale a relevat o serie de carenţe şi iregularităţi în modul de formare, administrare şi utilizare a resurselor publice, fiind necesare în continuare măsuri pentru îmbunătăţirea managementului finanţelor publice locale şi dezvoltarea la un nivel corespunzător a capacităţii instituţionale de elaborare şi execuţie a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale.
Plecând de la premisa că pentru o gestionare solidă şi performantă a fondurilor publice este necesară, în primul rând, elaborarea unui buget realist, urmată de o execuţie corectă, potrivit principiilor şi regulilor bugetare, sinteza abaterilor din acţiunile de audit financiar prezentată urmăreşte structura indicatorilor bugetari, respectiv vor fi evidenţiate o serie de nereguli şi abateri de la legalitate şi regula-ritate care au avut ca efect: nestabilirea, neurmărirea şi neîncasarea unor venituri legal cuvenite bugetelor publice; angajarea şi efectuarea unor plăţi în afara cadrului legal, care au determinat producerea de prejudicii patrimoniale, precum şi reflectarea denaturată a unor elemente patrimoniale în situaţiile financiare anuale. (…)
Principalele cauze generatoare de abateri şi nereguli financiare la nivelul unităţilor administrativ- teritoriale şi a entităţilor subordonate: îndeplinirea necores-punzătoare a responsabilităţilor privind disciplina financiar-fiscală şi organizarea sistemului de control intern la nivelul entităţilor; neacordarea atenţiei cuvenite pentru asigurarea integrităţii bunurilor aparţinând domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale; pregătirea necorespun-zătoare a personalului din compartimentul de specialitate din cadrul primăriilor privind legislaţia specifică domeniului fiscal, mai ales la nivelul comunelor; îndeplinirea necorespunzătoare a sarcinilor de serviciu ca urmare a superficialităţii manifestate de personalul angajat; slaba pregătire profesională a perso-nalului implicat în utilizarea fondurilor publice; dezinteresul manifestat de unele persoane cu atribuţii de conducere din cadrul entităţilor publice de a realiza o buna gestiune financiară, ceea ce a facilitat încheierea unor contracte păguboase pentru bugetele locale şi obţinerea de foloase necuvenite din relaţiile comerciale derulate pe seama fondurilor publice; necunoaşterea prevederilor legale în domeniul financiar-contabil sau interpretarea eronată a unor prevederi legislative; lipsa personalului ca-lificat în utilizarea sistemelor de prelucrare electronică a datelor“, potrivit raportului Curţii de Conturi.
(Natalia RÎŞTEI)