Ieri, la Piatra-Neamţ a avut loc un moment rar pentru municipiul reşedinţă de judeţ. Guvernele României şi Republicii Moldova s-au întâlnit într-o şedinţă comună, care a fost găzduită de Consiliul Judeţean. Evenimentele s-au derulat după un program prestabilit, aşa cum fusese anunţat cu o zi înainte de vizită. Primii care au ajuns la sediul instituţiei au fost membrii Executivului de la Bucureşti – în frunte cu premierul Sorin Grindeanu. După primirea oficială făcută de autorităţile judeţului, guvernanţii români le-au făcut la rândul lor primirea miniştrilor moldoveni, conduşi, de asemenea de prim-ministrul Pavel Filip. După protocolul prezentărilor, cei doi şefi de executiv au luat parte, preţ de câteva zeci de minute la o întrevedere tete-a-tete, după care discuţiile despre parteneriatul bilateral, posibilităţile de aprofundare a colaborării dintre cele două state, inclusiv prin lansarea de noi proiecte, au continuat la şedinţa în format restrâns a Guvernelor de la Chişinău şi Bucureşti.
„Azi am avut o întâlnire extrem de pragmatică şi abordarea, de asemenea, a fost pragmatică, am avut un dialog constructiv, aşa cum am avut de fiecare dată, care e baza, până la urmă, a cooperării dintre România şi Republica Moldova. Am reuşit azi să trecem în revistă foarte multe proiecte pe care le avem în acest moment în derulare. Am discutat despre proiecte viitoare, am discutat despre proiecte în domeniul energiei, infrastructurii, culturii, mediului, dezvoltării regionale. Sunt lucruri concrete, aşa cum vă spuneam, care dezvoltă relaţia dintre România şi Republica Moldova. Acţiunea României va continua să aibă un dublu rol: de stabilizare a Repu-blicii Moldova şi de consolidare a cadrelor instituţionale şi democratice din Republica Moldova şi, în al doilea rând, de ancorare politică strategică, dar şi fizică a Republicii Moldova, în spaţiul european. În acest sens, au fost discuţiile noastre de astăzi concrete, dar care au fost ghidate de aceste două principii importante. Avem în vedere, în perioada următoare, să creştem prezenţa sau să trecem într-o nouă etapă, noi, România, ca prezenţă în Republica Moldova. Ne dorim consolidarea prezenţei investiţionale româneşti în Republica Moldova, dorim să fim parte a eventualelor procese de privatizare care vor avea loc în perioada următoare, în Republica Moldova, sigur, respectând toate procedurile transparente pe care dumneavoastră le veţi avea. Credem că este timpul acţiunilor concrete, trebuie accelerate procesele de reformă şi consolidat pe mai departe, parcursul european al Republicii Moldova. România aşteaptă din partea Republicii Moldova consecvenţă şi seriozitate“, a declarat premierul Sorin Grindeanu.
În timpul vizitei, prim-ministrul moldovean Pavel Filip a mulţumit autorităţilor române pentru ospitalitate şi deschidere, menţionând că această întâlnire este un bun prilej pentru a discuta despre posibilităţile de avansare pe agenda bilaterală şi de a consolida relaţiile dintre cele două state prin proiecte comune. „Suntem recunoscători pentru felul în care România a continuat să ajute Republica Moldova, aceasta contează mult pentru noi. După mai mult de un an de activitate a Guvernului Republicii Moldova putem constata că am reuşit, în mare masură, să stabilizăm şi să ameliorăm situaţia din ţară, pe plan politic, social, economic şi financiar. Totodată, avem deja lansate o serie de reforme care au ca scop îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor“, a declarat premierul moldovean. Acesta a completat că doreşte ca pe viitor să mai aibă loc astfel de şedinţe comune, pentru că ele reprezintă „consolidarea unei mari frăţii europene“.
Ce s-a discutat, punctual, pentru binele judeţului
Pe timpul vizitei la Piatra-Neamţ cei doi prim-miniştri au avut, pe lângă discuţii la nivel generalizat, şi discuţii pe teme punctuale. Printre acestea se numără autostrada Târgu-Mureş – Iaşi – Ungheni – un tronson de importanţă nu doar pentru regiunea Moldovei, ci şi pentru vecinii de peste Prut. Cu privire la acest subiect, prim-ministrul Grindeanu a dat garanţii că nu este un vis greu de îndeplinit, făcând aluzie totodată la faptul că autorităţile judeţene trebuie să ceară, pentru a primi.
„Domnul preşedinte al Consiliului Judeţean, Ionel Arsene, ştie foarte bine să se bată pozitiv pentru interesele judeţului Neamţ şi eu sunt convins că cei trei ani de mandat pe care îi are în faţă vor fi unii care vor marca dezvoltarea judeţului.
Referitor la autostradă, ne pregătim ca în perioada următoare să venim cu modificări pe ceea ce am mai spus, pe investiţiile strategice; nu vom schimba anumite legi convenite cu Comisia Europeană, dar ceea ce ne dorim, este ca, prin aceste modificări, toate acele termene fără sfârşit care premerg execuţiei unei lucrări să fie reduse la maxim. Fie că vorbim de studii de fe-zabilitate, prefezabilitate, contestaţii, procese, exproprieri ş.a.m.d. De multe ori, aceste prceduri sunt mai lungi decât execuţia în sine a unei lucrări. Legat de subiectul conexiunii Moldovei de Transilvania, domnul ministru Cuc a prezentat în întâlnirea noastră comună planul pe care îl are. Pe parcursul acestui an se va actualiza studiul de fezabilitate existent din 2011, astfel încât să fim în situaţia în care să putem lansa licitaţia, proiectarea şi execuţia în acelaşi timp a lucrărilor“, a spus premierul Grindeanu. Acesta a mai ţinut să precizeze că termenul dat iniţial de guvernul Cioloş – 2020, de începere a construcţiei este mult prea îndepărtat, dar că nu poate spune totuşi o dată certă în acest sens.
Discuţiile celor doi premieri şi ale miniştrilor au continuat şi după şedinţa reunită a celor două guverne, dar într-un cadru mai destins. După-amiază, delegaţia a făcut o vizită la Mănăstirea Agapia, unde a luat un „dejun de lucru“.
(Roxana ZAHARIA)
