Ce pregătea Ţâţă: Academia Infractorilor

l trupele speciale au făcut, ieri dimineaţă, 52 de descinderi în Bucureşti, municipiul Piatra-Neamţ, oraşele Roznov şi Târgu-Neamţ, precum şi în comunele Săvineşti şi Dumbrava Roşie l 34 de persoane au fost încătuşate şi duse la audieri l indivizii făceau parte dintr-o grupare care se ocupa cu furturi şi tâlhării în străinătate l aceasta era organizată după un sistem militar, iar membrii jurau credinţă şefului l „Academia“ a avut aproape 100 de infractori, care se antrenau în case conspirative l făptaşii au dat lovituri la magazine de lux din mai multe ţări l prejudiciul este estimat la zece milioane de euro

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au făcut, ieri dimineaţă, 52 de percheziţii, în Bucureşti, municipiul Piatra-Neamţ, oraşele Roznov şi Târgu-Neamţ, precum şi în comunele Dumbrava Roşie plus Săvineşti, ca să destructureze o reţea de hoţi, coordonată de interlopul Adrian Marin Botez, zis „Ţâţă“.

Gruparea a acţionat în ultimii doi ani, comiţând furturi de bijuterii şi ceasuri în valoare totală de aproximativ zece milioane de euro. Atacurile erau date în magazine de lux din Europa.

Intitulată „Academia Infractorilor Români“, aceasta era structurată piramidal; hoţii fiind antrenaţi timp de 90 de zile în ţară, de către foste cadre militare ieşite la pensie. Conform DIICOT, hoţii se ghidau după un cod de reguli stricte, depunând jurământ.

În urma acţiunii de ieri, au fost duse la audieri 34 de persoane, din care 27 sunt suspectate de tâlhărie şi furt.

Cum funcţiona gruparea

Anchetatorii au explicat că membrii „Academiei Infractorilor Români“ erau recrutaţi doar din judeţul nostru, iar apoi, timp de 90 de zile, erau antrenaţi în case închiriate în Bucureşti, Cluj şi Constanţa.

Respectivele imobile aveau geamuri fumurii, pentru ca eventualii curioşi să nu vadă ce se petrece înăuntru. Ca să ajungă la aceste „unităţi educaţionale“, recruţii erau transportaţi cu maşini înmatriculate cu numere false şi acestora li se punea un sac negru în cap, după modelul din filmele cu mafioţi, pentru a nu putea identifica traseul.

„Erau amprentaţi, li se făceau dosare de personal, cu date complete, inclusiv probe de ADN, cu referiri la vicii, la familii, la prieteni sau iubite. Iată că, după mulţi ani în care am destructurat reţele de infractori care acţionau după reguli nescrise, acum avem şi o grupare cu reguli scrise, în acest cod, care poartă numele de «Regulament al Academiei Infractorilor din România», cod în care sunt cinci capitole distincte, privind pregătirea fizică, psihică, teoretică şi practică şi chiar pregătire de rezistenţă la anchetă. «Academia Infractorilor» era «înregistrată» la Interpol, Europol şi DIICOT. Era condusă de un comandant suprem, care era Adrian Marin Botez, avea contabil, avocaţi pentru membrii acuzaţi de trădare sau alte greşeli, ofiţeri activi, iar cei care depăşeau vârsta de 50 de ani erau ofiţeri în rezervă. Stagiul de pregătire dura 90 de zile, timp în care li se spălau creierele. Când vreunul din ei era arestat, comunicarea cu liderul grupării se făcea prin scrisori către familie, scrise într-un anumit cod, prin care liderului i se transmitea inclusiv ce greşeli au fost comise şi au dus la capturare, dar era asigurat şi că cel reţinut va păstra tăcerea. Funcţiona «Legea Omerta»: nu aud, nu văd, nu vorbesc nimic!“, a declarat procurorul Giorgiana Hossu, adjunct al şefului DIICOT.

Jaf în 60 de secunde

„Academia“ a avut aproximativ 100 de membri şi a acţionat începând cu anul 2013. După ce terminau stagiul de pregătire în România, hoţii erau trimişi în străinătate unde comiteau jafurile. Anterior însă, ei fuseseră pregătiţi să comită fapta în doar 60 de secunde, fiind cronometraţi la antrenamentele din casele conspirative.

Conform DIICOT, jafurile aveau loc atât ziua cât şi noaptea, fiind folosite inclusiv cocktailuri Molotov pentru pătrunderea în magazinele vizate. Furturile au fost comise, timp de doi ani, în mai multe ţări europene, precum Italia, Belgia, Marea Britanie, Franţa, Germania, Austria, Olanda, Croaţia, Slovenia sau Principatul Andorra.

„Fiecare atac era foarte scurt, astfel încât în doar un minut executanţii să fie plecaţi. Era un membru care stătea la uşă şi cronometra acţiunea. Tabăra infracţională era stabilită, întotdeauna, la periferia oraşelor, iar retragerea se făcea apoi pe trasee de fugă, dar niciodată cu ajutorul autoturismelor. Acţionau după mo-delul grupării «Pantera Roz» din Serbia. Bunurile şi sumele de bani obţinute de pe urma atacurilor erau ulterior ascunse sau îngropate temporar, după care erau valorificate şi se făceau investiţii în România.

Prejudiciul, de aproximativ zece milioane de euro, a fost investit numai în ţară, în bunuri imobile şi maşini de lux, între care chiar un Rolls Royce de culoare mov“, a adăugat reprezentanta DIICOT.

În vederea recuperării prejudiciului, a fost instituit sechestru asigurator pe toate bunurile mobile şi imobile ale suspecţilor.

Tâlhari deghizaţi în femei

Magistraţii DIICOT au detaliat, într-un comunicat de presă, şi alte aspecte legate de gruparea condusă de „Ţâţă“. Spicuim din respectivul document: „Grupul infracţional organizat a fost conceput, iniţiat şi organizat pe criterii militare, având o structură piramidală, cu un lider suprem, identificat în persoana lui M.B. şi mai multe eşaloane de conducere, subordonate acestuia, fiecare palier fiind specializat şi condus de anumite persoane de încredere ce aveau au grad de «ofiţer». Ultimul eşalon era cel de execuţie, în cadrul acestuia fiind recrutaţi tineri, atât minori, cât şi majori, de regulă provenind din familii dezorganizate, dispuşi să se alăture grupului şi să comită jafuri armate la magazine de lux din vestul Europei, primind sume modice în raport cu sumele de bani. (…) Odată stabilite ţintele, membrii grupului se organizau în aşa fel încât să poată avea acces în magazinele de bijuterii vizate, acestea fiind de obicei protejate prin două uşi securizate, astfel că la intrare se prezentau doi dintre membrii grupului, uneori deghizaţi în femei, pentru a-i determina pe proprietari să deschidă prima uşă de acces, magazinele respective fiind dotate în general cu două uşi de acces tocmai pentru a împiedica jafurile. Ulterior, alţi membri ai grupării pătrundeau mascaţi, prin forţă, după care, prin utilizarea violenţelor şi sub ameninţare, spărgeau vitrinele, sustrăgând ceasuri şi bijuterii, după care dispăreau pe rute diferite, abandonând la locul faptei uneltele folosite şi aruncând în locurile prestabilite sacii cu bunurile sustrase. Pe tot parcursul derulării faptei, o altă persoană asigura paza perimetrului din exteriorul magazinului, pentru a putea asigura scăparea celor dinăuntru, în acest scop, având şi rolul de a împiedica închiderea şi blocarea uşilor de acces, fiind totodată pregătiţi să creeze diversiune, în sensul aruncării de sticle incendiare care să disperseze atenţia publică şi să facă posibilă scăparea celor implicaţi“.

Monitorizaţi din 2013

Comisarul-şef Paul Tablan, comandant al Inspectoratului Judeţean de Poliţie, a declarat că infractorii din gruparea lui „Ţâţă“ erau monitorizaţi de mult timp şi că acţiunea DIICOT a fost sprijinită informaţional, dar şi logistic, de ofiţerii din judeţul nostru. De altfel, o parte din membrii grupării au fost arestaţi între timp, iar pe parcursul celor doi ani a trebuit documentată şi probată participarea celorlalţi membri şi rolul fiecăruia în această „organizaţie“.

Cine a trădat?

Reputatul psiholog criminalist bucureştean (comisar-şef în rezervă) Liviu Cheşnoiu a comentat în felul următor destructurarea grupării de infractori înfiinţată de „Ţâţă“: „El conducea din penitenciar, dădea ordine de acolo, stătea acolo şi le «clocea» pe toate, acţionând prin intermediul «locotenenţilor». Vorbim despre mintea diabolică a unui criminal, cu un coeficient de inteligenţă superior, dar rău.

A înfiinţat o organizaţie de tip mafiot, cu reguli foarte clare, cu un cod care trebuia respectat. În aceste clanuri sunt atraşi tot felul de indivizi care trebuie să aibă un coeficient de inteligenţă peste medie. Noi eram obişnuiţi cu clanuri de romi, dar asta era poveste pe lângă ce făceau respectivii. Au învăţat de la alte organizaţii criminale ce şi cum să facă, iar apoi au acţionat. «Creierul» se află aici, la noi, după gratii. Este meritul Poliţiei că a făcut faţă cu brio acestei încercări. E foarte greu să se ajungă în interiorul unei astfel de organizaţii, sub acoperire. Poate cineva a fost capturat şi a trădat până la urmă, sau poate s-au adunat suficiente dovezi şi informaţii“.

Descinderi la Hagi Gold

Acţiunea de ieri a conţinut, printre zecile de percheziţii făcute acasă la membrii grupului, şi mai multe descinderi la punctele de lucru ale SC Hagi Gold SRL Piatra-Neamţ, firmă specializată în comerţul cu bijuterii şi obiecte de lux.

Procurorii, sprijiniţi de „mascaţii“ de la Jandarmerie, au ridicat mai multe documente dar şi bijuterii despre care există suspiciunea că provin din furturi şi tâlhării comise de locotenenţii lui „Ţâţă“ în străinătate.

Percheziţiile sunt explicabile dat fiind faptul că bunurile sustrase din Europa trebuia comercializate, pentru ca sumele obţinute din vânzare să poată fi apoi investite.

Portret  de mafiot

Botez a ajuns celebru după ce, în urmă cu aproape zece ani, a înfiinţat un mic grup infracţional, pe care ulterior         l-a consolidat. Când o parte din amicii lui au ajuns în puşcărie, a căutat alţi recruţi, pe care i-a şcolit. A făcut avere şi a ajuns să „stea la masa“ celorlalţi interlopi din judeţ, însă a început să deranjeze.

Aşa s-a ajuns să intre în conflict cu Mironescu, iar ulterior să pună la cale uciderea acestuia. N-a reuşit să-şi suprime adversarul, a fost arestat, condamnat, însă anul trecut, din „greşeală“, a fost eliberat. Ulterior, după aproape o jumătate de an, a fost prins.

Botez îl considera pe Mironescu implicat în asasinarea lui Gheorghiţă Mararu, care a fost împuşcat de Cristian Chilat, zis „Falău“, în noiembrie 2010, în răfuiala de la Cafe Latino, din Piatra-Neamţ.

În aprilie 2012, „Falău“ a fost condamnat definitiv la 19 ani de închisoare pentru omor calificat, tentativă la omor calificat şi nerespectarea regimului armelor.

Gruparea „Pantera Roz“

Panterele Roz sunt o celebră organizaţie criminală internaţională, specializată în furtul bijuteriilor. Grupul este compus din 200 de hoţi calificaţi, cu un nucleu dur alcătuit din sârbi. Fiecare jaf comis de aceştia durează 20 de secunde. În momentul în care se ataca un magazin cu un sistem sofisticat de alarmă, într-o zonă cu mulţi poliţişti, hoţii declanşau întotdeauna o altă alarmă, undeva în vecinătate pentru a distrage atenţia.

Membrii grupării, înainte de atac, evaluează detectoarele de mişcări şi vibraţii, reperează camerele video şi amplasarea butoanelor de alarmă, analizează fisurile protocolului de securitate, observă când vânzătorii lasă vitrinele deschise, studiază itinerarele de fugă şi cronometreaza timpul de intervenţie a Poliţiei.

(Mihai SAVA)