Instituţiile publice din judeţ şi din ţară au scos la vedere veniturile şi cheltuielile realizate în primele şase luni ale acestui an. Ministerul Finanţelor a publicat ieri toate rapoartele de execuţie bugetară şi cele agregate la nivel de ordonator principal de credit în primul semestru I al acestui an, astfel încât fiecare cetăţean interesat să afle pe ce au fost cheltuiţi banii contribuabililor de către instituţiile publice.
Pe www.transparenţă-bugetară.gov.ro, cei interesaţi pot afla informaţii interesante despre câţi bani au produs instituţiile pu-blice şi câţi au fost cheltuiţi cu salariile, spre exemplu. Cât a costat factura la electricitate şi gaze în decursul a şase luni, ce a fost cumpărat prin instituţii, ori care a fost suma cheltuită cu deplasările în ţară sau străinătate.
Datele vizează toate instituţiile publice, de la primării la şcoli şi spitale. De asemenea, orice persoană poate găsi pe platforma pusă la dispoziţie fişele tuturor entităţilor publice. Acestea conţin toate datele de identificare a instituţiilor, de la denumirea completă, codul de identificare fiscală, trezoreria la care are deschise conturile de cheltuieli până la tipul de activitate, adresele fiscale şi de corespondenţă.
Tot pe această platformă sunt oferite informaţii despre instituţiile subordonate şi cele cărora li se subordonează.
Acolo unde nu au fost completate fişierele şi unde pe coloana „execuţie cumulată“ valoarea este zero, înseamnă că nu au fost efectuate plăţi pe un anumit sector bugetar până la sfârşitul lunii de raportare.
Spitalul Judeţean: tichetele de masă pentru salariaţi – 1,4 milioane de lei, hrana bolnavilor – 400.000 de lei
Potrivit datelor din rapoartele de execuţie bugetară, cei mai mulţi bani sunt cheltuiţi cu salariile angajaţilor din instituţii, dar şi cu contribuţiile aferente acestora. Cât despre venituri, în unele cazuri, cei mai mulţi bani provin de la stat şi foarte puţini din surse proprii. În altele, baza este direct în contribuabili.
Elocvent este Spitalul Judeţean de Urgenţă care, în primul semestru al acestui an, a reuşit să obţină venituri de peste 58,7 milioane de lei, din care peste 35 milioane de lei au fost cheltuiţi cu salariile şi contribuţiile angajaţilor şi aproape 11 milioane de lei cu medicamentele, reactivii, materialele de curăţenie şi dezinfectanţii. În cele şase luni, Spitalul Judeţean de Urgenţă a obţinut cele mai multe venituri, de peste 43,5 milioane de lei, din contractele încheiate cu casele de asigurări sociale de sănătate, în timp ce din prestările de servicii au fost adunaţi puţin peste un milion de lei. Din donaţii şi sponsorizări veniturile spitalului s-au cifrat la 27.150 de lei.
În ceea ce priveşte cheltuielile, pe salariile de bază s-au dus, în şase luni, peste 20,9 milioane de lei, pe sporuri pentru condiţiile de muncă au fost cheltuiţi alţi peste 4,9 milioane de lei, iar pe alte sporuri încă 3,9 milioane de lei. Tichetele de masă au golit vistieria spitalului de peste 1,4 milioane de lei, iar contribuţiile aferente salariilor au însumat peste 4 milioane de lei.
Salariile au „mâncat“ mai bine de jumătate din veniturile spitalului în primul semestru, nu şi restul cheltuielilor. Spre exemplu, materialele de curăţenie au costat 200.000 de lei în şase luni, medicamentele – 6,8 milioane de lei, materialele sanitare – 2,2 milioane de lei, reactivii – 1,4 milioane de lei, iar dezinfectanţii – 322.912 de lei. Factura pentru încălzire şi iluminat a costat spitalul peste 1 milion de lei, carburanţii şi lubrifianţii timp de şase luni – 44.958 de lei, iar piesele de schimb alţi 172.711 lei. Mâncarea bolnavilor a fost un „mizilic“ pe lângă tichetele de masă ale salariaţilor din spital, hrana pentru oameni costând, în cele şase luni, 406.505 lei. Deplasările au costat mai puţin spitalul, suma cheltuită cifrându-se la 22.618 lei. În total, cheltuielile Spitalului Judeţean de Urgenţă au fost, în şase luni, de peste 56,5 milioane de lei.
Salariaţii Camerei Agricole, plătiţi din subvenţii
Salariile atârnă greu şi la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Potrivit raportului de execuţie bugetară, această instituţie a cheltuit peste un milion de lei cu salariile de bază şi contribuţiile aferente acestora în cele şase luni de activitate, de la începutul anului. Deplasările au crescut cheltuielile cu încă 6.499 de lei, iar diurnele cu alţi 6.729 de lei, în timp ce la capitolul „Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii“ apare suma de 24.458 de lei, iar la „Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional“ – 77.891 de lei.
La Camera Agricolă Neamţ, potrivit documentului publicat de Ministerul Finanţelor, în primul semestru, veniturile din prestările de servicii au însumat 27.950 de lei, iar subvenţiile din bugetul local pentru finanţarea camerelor agricole – 276.000 de lei, în total veniturile acestei instituţii cifrându-se la 303.950 de lei. În ceea ce priveşte cheltuielile, salariile de bază şi contribuţiile aferente acestora au fost de 257.000 de lei, încălzitul şi iluminatul încă 6.493 de lei, iar alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare au costat Camera Agricolă alţi 3.536 de lei. Cu deplasările au fost cheltuiţi 696 de lei, iar în total, cheltuielile au însumat, în şase luni, 273.156 de lei.
Primăria Piatra-Neamţ a încasat biruri de peste 106 milioane de lei
Primăria Piatra-Neamţ a obţinut venituri, în primul semestru, potrivit raportului de execuţie bugetară, în sumă de 106,1 milioane de lei, cei mai mulţi bani provenind din birurile achitate de contribuabilii persoane fizice şi juridice, din amenzi, taxele speciale, din concesiuni şi închirieri.
Aşadar, în primul semestru al acestui an, Primăria Piatra-Neamţ a încasat de la persoane fizice drept impozit pe clădiri peste 4,5 milioane de lei, iar alţi peste 6,2 milioane de lei au fost de la persoane juridice. Impozitul pe terenuri a băgat în vistieria primăriei municipale peste 1,59 milioane de lei din buzunarele persoanelor fizice, companiile achitând alţi 863.678 de lei impozit pe terenuri. Taxele judiciare de timbru şi alte taxe de timbru au adus încă 430.699 de lei, în timp ce impozitul pe mijloacele de transport deţinute de pietreni au contribuit la veniturile primăriei cu încă peste 2,62 milioane de lei, firmele achitând 1,77 mi-lioane de lei.
Veniturile din taxele şi tarifele pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare au însumat peste un milion de lei, cele din amenzi şi alte sancţiuni aplicate de către alte instituţii – peste 2,21 mi-lioane de lei, iar veniturile din vânzările unor bunuri ce aparţin domeniului privat al statului – 1,20 milioane de lei.
În ceea ce priveşte cheltuielile Primăriei Piatra-Neamţ, acestea s-au cifrat la peste 42,4 milioane de lei în cele şase luni. Cu salariile de bază şi cu contribuţiile aferente la primărie au fost cheltuite peste 2,18 milioane de lei, încălzitul şi iluminatul alţi 342.000 de lei, carburanţii şi lubrifianţii au costat 44.496 de lei, iar cheltuielile cu alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare au „mâncat“ alţi 618.436 de lei din veniturile primăriei municipale. Suma de 7,37 milioane de lei a fost folosită pentru rambursarea unor credite aferente datoriei publice interne locale, iar alţi 1,25 milioane de lei au fost cheltuiţi cu executările silite.
(Natalia RÎŞTEI)
[…] Câţi bani au „produs“ instituţiile publice şi câţi au cheltuit în şase luni […]