Sute de cetăţeni care au amenzi neplătite sunt trimişi de judecători să muncească în folosul comunităţii; sancţiunile fiind transformate în ore de muncă în contul primăriei din localitatea în care îşi au domiciliul contravenienţii. Cu toate că legea care reglementează această transformare există încă din 2001, autorităţile au început să o folosească tot mai des abia în ultimii ani, ajungându-se în prezent la sute de astfel de cereri adresate instanţelor din judeţ.
Cu titlu de exemplu, bicăjeanul Laurenţiu Voicu, amendat de 21 de ori, pentru diverse încălcări ale legii, încă din 2011, nu a plătit niciuna din sancţiuni, continuând să-şi facă de cap. Ce-i drept, bărbatul nu are venituri şi nici bunuri care să poată fi executate silit. Drept urmare, reprezentanţii Primăriei Bicaz au cerut transformarea amenzilor în zile de muncă în folosul oraşului, solicitare care a fost admisă de judecători. Astfel, în loc să intre bani la bugetul local din amenzi, nu se mai chletuiesc bani pe anumite lucrări de igienizare, care sunt făcute, gratis, de rău-platnici.
Într-o situaţie similară se află şi Gheorghiţă Niţoaia, un individ din comuna Hangu, care nu a plătit opt sancţiuni contravenţionale primite. De asemenea, la Borca, Vijai Lazăr are de achitat trei amenzi, iar consăteanul său Ionel Moldovan, tot atâtea. Acesta din urmă riscă să ajungă şi după gratii, pentru că mai are o amendă penală de 1.466 de lei, primită pentru lovire sau alte violenţe. El a fost condamnat, recent, fiindcă i-a bătut pe Petru Andraş (patronul unui gater la care lucra) şi pe Petrică Silviu Petrescu, prieten cu Andraş.
Probleme are şi Petru Clopotaru, un localnic din Tămăşeni. Cunoscut ca o persoană violentă, bărbatul a provocat mai multe scandaluri, a fost sancţionat contravenţional în repetate rânduri, dar nu a plătit, motiv pentru care va ajunge la săpat şanţuri sau la măturat străzile. Individul a divorţat, în 2012, de Corina-Adela, cu care are doi copii minori, copii care au rămas la mamă; instanţa hotărând că vina separării îi aparţine exclusiv bărbatului. Clopotaru are şi pro-bleme penale, el fiind pus sub acuzare, la Judecătoria Roman, pentru violare de domiciliu. Coautor la faptă este fratele său Ştefan, iar parte vătămată – Isidor Lucaci (din Bâra).
Modalitatea de calcul
Transformarea amenzilor în ore de muncă se face la aprecierea judecătorilor. Magistratul, de exemplu, face calculul raportat la salariul minim brut pe oră, pe ţară. Practic, cuantumul amenzii îl împarte la 5,059 de lei. Astfel, o amendă de 100 de lei se transformă în 19,7 ore de muncă. În final, 19 ore, pentru că, de regulă, se face rotunjirea în favoarea contravenientului. Procedura este următoare: primăriile la care sunt înregistrate amenzi neachitate trimit procesele-verbale înapoi instituţiilor ai căror reprezentanţi au aplicat respectiva sancţiune, dacă contravenienţii nu au mijloace financiare şi nici bunuri pentru a putea fi executaţi silit. Instituţiile respective sunt obligate să ceară instanţei înlocuirea amenzilor cu munca în folosul comunităţii, contravenientul primind de la judecător un anumit număr de ore de muncă. Nu mai mult de 300, chiar dacă amenzile primite de respectivul reprezintă mii de ore de muncă.
Dator cu 26.350 de lei
Luna trecută, judecătorii i-au găsit „serviciu“ unui individ din judeţ faţă de care Poliţia a cerut transformarea celor 66 de amenzi neplătite, încasate de respectivul în perioada ianuarie 2009 – iulie 2013. Cuantumul sancţiunilor a fost de 26.350 de lei, adică vreo câteva mii de ore de muncă în folosul urbei. Totuşi, potrivit legislaţiei, contravenientul nu poate fi pus la mai mult de 300 de ore de muncă. La un calcul de opt ore pe zi de muncă, în cinci săptămâni contravenientul şi-a achitat amenda. Judecătorii i-au stabilit şi „fişa postului“: activităţi de întreţinere, curăţenie şi igie-nizare.
Vagabonzi şi cerşetori
În evidenţele primăriilor din judeţ apar o mulţime de amenzi neplătite, problema este că multe dintre acestea le-au fost aplicate persoanelor din alte judeţe, care vagabondează sau cerşesc la noi. De asemenea, multe din amenzile care ajung la primării sunt pe numele unor persoane care nu ar fi din localitatea respectivă, ci care doar fi-gurează cu domiciliu pe buletin acolo.
Cei mai mulţi rău-platnici sunt cei care se ocupă cu cerşetoria pe trenuri şi care, dacă fac un drum până la Bucureşti, sau până unde se duc, vin cu zece amenzi la un singur traseu. Logic, bugetul local este afectat, pentru că banii din acele amenzi figurează doar scriptic, însă nu vor ajunge cash la buget niciodată. Singura consolare a primarilor este că se face compensarea cu munca în folosul comunităţii, pentru care nu mai este făcută nicio plată.
Neculai Blanariu este unul din cei care a primit 300 de ore de muncă, în folosul municipiului Piatra-Neamţ, pentru că nu a achitat o amendă de 2.400 de lei: „Am fost prins cu lemne de pe Cernegura, lucrez la pădure şi nu aveam acte. Lemnele mi le-a confiscat şi mi-a pus amendă. Acum mătur, dar m-am gândit să aduc câţiva prieteni care să mă ajute, să scap mai repede de cele 300 de ore“.
Într-o situaţie similară este şi Ilie Aurel, tot din Piatra-Neamţ, care a fost amendat cu 1.400 de lei pentru că a circulat cu căruţa pe drumul european. Şi el trebuie să facă 300 de ore de muncă, iar zilele acestea curăţă spaţiile verzi.
Nu munceşti? Primeşti amendă
Dacă teoretic lucrurile sunt cât se poate de simple, în practică, însă, amendaţii pot chiuli fără griji de la muncile stabilite de judecători (şi ulterior de primari), pentru că nimeni nu le poate face nimic. Atunci, dosarul se reîntoarce în instanţă, pentru că primăria trebuie să ceară înlocuirea muncii în folosul comunităţii cu amendă contravenţională. Adică, o luăm de la capăt. De la începutul acestui an, pe rolul instanţelor din judeţ au fost peste 50 de hotărâri în acest sens.
Practic, este un cerc vicios, din amendă în muncă în folosul comunităţii, apoi, dacă refuză să muncească, din nou în amendă, apoi iar în muncă…. şi tot aşa, toate acestea din cauza legislaţiei deficitare.
Iniţial, reglementările privind regimul juridic al contravenienţilor prevedeau şi măsura închisorii contraven-ţionale, pentru cei care nici nu îşi plăteau amenzile, dar nici nu voiau să muncească în folosul comunităţii. Numai că, ulterior, închisoarea contravenţională a fost desfiinţată prin ordonanţă de urgenţă, pe motiv că nu ar fi fost constituţională.
Articolul care te trimite la săpat şanţuri
Potrivit articolului 61 din Noul Cod Penal, amenda constă în suma de bani pe care condamnatul este obligat să o plătească statului. Cuantumul acesteia se stabileşte prin sistemul zilelor-amendă. Suma corespunzătoare unei zile-amendă, cuprinsă între zece şi 500 de lei, se înmulţeşte cu numărul zilelor-amendă, care este cuprins între 30 şi 400 de zile. Instanţa stabileşte numărul zilelor-amendă potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepsei. Cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă se stabileşte ţinând seama situaţia materială şi de obligaţiile legale ale condamnatului faţă de persoanele aflate în întreţinerea sa.
Limitele speciale ale zilelor-amendă sunt cuprinse între: 60 şi 180, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită numai pedeapsa amenzii; 120 şi 240, când legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii de cel mult doi ani; 180 şi 300, când legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii mai mare de doi ani.
„Dacă prin infracţiunea săvârşită s-a urmărit obţinerea unui folos patrimonial, iar pedeapsa prevăzută de lege este numai amenda ori instanţa optează pentru aplicarea acestei pedepse, limitele speciale ale zilelor-amendă se pot majora cu o treime“, arată actul normativ citat.
(Mihai SAVA)
