Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu“, în parteneriat cu Editura TipoMoldova Iaşi, organizează manifestarea culturală „Coman Şova la 90 de ani“, pentru aniversarea poetului şi gazetarului cu rădăcini pietrene la împlinirea frumoasei vârste, luni, 16 octombrie 2023, începând cu ora 13.00, în Sala Cupola.
Prezentarea va fi făcută de Aurel Ştefanachi, Lucian Strochi şi Cristian Livescu. Actorul Dan Grigoraş va recita din lirica lui Coman Şova, iar moderator va fi prof. Mihaela Mereuţă, managerul Bibliotecii Judeţene „G.T. Kirileanu“.
Evenimentul va prilejui o expoziţie de carte din opera lui Coman Şova apărută la Editura TipoMoldova Iaşi.
Coman Şova s-a născut la 18 octombrie 1933, la Bucureşti. Părinţii săi erau din Piatra-Neamţ: Ioan şi Ana (născută Bogdan) Şova.
În perioada 1941-1947 urmează Şcoala primară nr. 2 din Piatra-Neamţ, apoi Liceul „Petru Rareş„ din aceeaşi localitate.
Debutează în anul 1950, în ziarul „Flacăra“ din Piatra-Neamţ, cu poemul în proză „Dimineţile albastre“.
În vara anului 1952 intră prin examen la Institutul de Teatru. În urma unui examen de aptitudini se transferă la Şcoala de literatură, care, în acelaşi an, devine Secţia de literatură şi critică literară „Mihai Eminescu“ în cadrul Facultăţii de Filologie a Universităţii Bucureşti, pe care o urmează în perioada 1956-1960.
Între 1962 şi 1964 este secretar literar la Teatrul „Barbu Delavrancea“ din Bucureşti. Publică piesa „Iubesc pe-al şaptelea“ în revista „Teatrul“ nr. 2.
În perioada 1965-1972 este secretar general de redacţie al revistei literare şi de cultură „Amfiteatru“.
În 1967 publică piesa în două părţi „Nopţile lui Argus“. În acelaşi an debutează cu volumul de versuri intitulat „Astrul nimănui“ la Editura Eminescu şi devine membru al Uniunii Scriitorilor din România.
În anul 1974 este secretar general de redacţie al ziarului „România liberă“, iar în perioada 1975-1986 este redactor-şef adjunct la revista „Magazin“, revistă ce aparţinea de ziarul „România liberă“.
În 1980 publică volumul „Poeme“ la Editura Eminescu, iar în 1984 predă Casei de Filme 3 scenariul unei comedii, „Cursa cu obstacole“.
În 1989 îi apare volumul de versuri „Căderea fructului“ la Editura Eminescu, iar în 1996 publică, tot la Editura Eminescu, „Nevoia de alb“ cu o prefaţă de Nicolae Balotă. În acelaşi an, apare în Germania o antologie de poezie sub auspiciile Editurii Neue Literatur, cu titlul „Die Liebe ist mein Altagskleid“ („Iubirea este haina mea de toate zilele“), lansată la târgul de carte din Leipzig. De asemenea, fondează, împreună cu scriitorul Florentin Popescu, revista lunară „Bucureştiul literar şi artistic“.
În anul 2012 apare antologia îngrijită de autor „Cuvinte de reazem“ la Editura TipoMoldova, în colecţia „Opera Omnia. Poezie contemporană“.
În 2013, Editura Semne publică „Paharul cu îngeri“, ediţie îngrijită de autor, „Frig“, volum de versuri în ediţie bilingvă română-engleză, traducere de Ioan Mazilu Crângaşu, precum şi „Joc de aer/ Jeu d’ air“, traducere de Ion Roşioru. În acelaşi an apare, la Editura Artemis, „Zăpada şi ochii lupilor/ „Lanievey los ojos des los lobos“ – poeme ediţie bilingvă româno-spaniolă, traducere de Gabriela Banu, precum şi „La copa Ilena de angeles“, selecţie din „Paharul cu îngeri“ şi traducere în spaniolă de Diana Cofsinski, la Editura Valparaiso.
În 2019 apare „Bărbatul care trece“ la Editura TipoMoldova, în Colecţia Bibliofil, iar „O sută şi una de poezii“ apare la Editura Academiei Române.
