Mai mulţi lucrători ai Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (OJFIR) au fost înregistraţi de o colegă, în diverse discuţii purtate pe holuri sau la birou, în şedinţe, ori când erau chemaţi să dea diverse explicaţii.Faptele au ieşit la iveală în momentul în care funcţionara care-şi înregistra colegii şi şefii cu telefonul mobil a fost sancţionată şi a con-testat sancţiunea. Este vorba despre Adriana Simona Dobrovăţ, trimisă în judecată într-un dosar instrumentat de DNA, cea care a pierdut procesul intentat OJFIR. Curtea de Apel Bacău a dat publicităţii motivarea sentinţei de anul trecut şi a explicat de ce nu e legal şi nici etic să-ţi înregistrezi colegii şi şefii, fără a avea acordul acestora.
Schimbarea directorului, începutul scandalului
Potrivit instanţei, în momentul declanşării scandalului de la OJFIR, Dobrovăţ avea funcţia de şef serviciu. În momentul în care directorul OJFIR a fost schimbat, Dobrovăţ, care se înţelegea mai bine cu fostul director, a trecut la „represalii“, şicanându-şi colegii, mai ales după ce a primit o sancţiune (pentru că a refuzat să semneze un act) care, în opinia ei, ar fi fost nedreaptă. Judecătorii au stabilit însă că sancţiunea disciplinară aplicată a fost corectă şi că Dobrovăţ a întrecut măsura în relaţia cu ceilalţi funcţionari de la OJFIR.
„Aceasta se afla sub «protecţia» fostei conduceri şi, chiar dacă era o bună profesionistă în domeniu, etica şi moralitatea sa în raport cu colegii erau criticabile. Această atitudine, care a acumulat în timp tensiuni, a declanşat, la momentul schimbării conducerii, oportunitatea de a «se plăti poliţe mai vechi», declanşându-se verificări ample. Această situaţie rezultă şi din depoziţia martorei Vasiliu Otilia, a cărei vârstă şi experienţă profesională au format convingerea instanţei privind realitatea celor relatate. Mai mult decât atât, aceasta a fost audiată la solicitarea reclamantei. Reclamanta a susţinut că această stare de tensiune a survenit la momentul schimbării conducerii Oficiului, din culpa exclusivă a noului director. A recunoscut, de asemenea, că a procedat la înregistrări, motivând că doar s-a autoînregistrat. Dar aceasta nu se putea realiza decât în context colegial, pentru că nu a menţionat că a consemnat în format electronic doar monologul său. Martorii audiaţi nemijlocit în faţa instanţei, dar şi cei ale căror depoziţii s-au consemnat în faza cercetării disciplinare, colegi sau subordonaţi ai reclamantei, au relatat că această operaţiune ascunsă, prin care li s-au preluat date din comportamentul lor, pe telefonul reclamantei, nu poate decât să îi deranjeze şi să le afecteze performanţele profesionale. Acest impact emoţional de refuz al colegilor faţă de procedeul de înregistrare a reclamantei se regăseşte şi în Legea nr. 677/ 2001 privind protecţia datelor personale care impune obligaţia obţinerii acordului prealabil şi informat (nu prezumat) cu privire la orice stocare a datelor personale într-un mediu electronic. Dacă reclamanta a resimţit presiuni majore, care depăşeau posibilităţile sale de apărare, avea posibilitatea să facă plângere penală în cadrul căreia, cu respectarea procedurii specifice, să se fi realizat de către organele specializate şi o astfel de înregistrare“, este precizat în sentinţa Curţii de Apel Bacău.
La instanţă, reprezentanţii OJFIR au arătat că au sancţionat-o pe Dobrovăţ deoarece funcţionara nu a vrut să semneze un act, deşi aceasta îi revenea prin atribuţiile de serviciu, explicând că „au aplicat măsura în scop preponderent educativ, având în vedere calitatea de funcţionar în cadrul acestei instituţii, de o importanţă deosebită, funcţie ce reclamă o conduită ireproşabilă; atitudinea recunoscută a reclamantei denotă un spirit justiţiar şi poliţienesc incompatibil cu statutul şi normele de conduită interne“.
A „spionat“ ca să se apere
În apărarea ei, la apel, Dobrovăţ a declarat că prima instanţă nu ar fi luat în considerare faptul că ea doar s-a autoînregistrat în discuţiile cu noua conducere şi că Tribunalul a ignorat faptul că „niciunul din martori nu a declarat că i-ar fi înregistrat, ci doar că au auzit de efectuarea acestor înregistrări în scopul de a se apăra, ori susţinerile sale au fost că această operaţiune a survenit numai în discuţiile cu noua condu-cere şi doar atunci când i se solicitau activităţi în afara responsabilităţilor şi atribuţiilor sale“. Totodată, ea a mai spus că starea de tensiune de la OJFIR nu a fost generată de comportamentul ei, „ci de lipsa de tact a noului director, de comportamentul rău-voitor şi necinstit al noii conduceri, ce a forţat-o să ia măsuri de apărare, necaracteristice de altfel activităţii sale şi nejustificate de spirit justiţiar şi poliţienesc, coroborat cu faptul că însăşi legislaţia penală permite autoînregistrarea şi o recunoaşte“. (Mihai SAVA)
[…] Angajaţii Oficiului pentru Investiţii Rurale – înregistraţi pe ascuns […]