Instituţiile publice subordonate Instituţiei Prefectului, cunoscute şi ca deconcentrate, suferă de o boală care ar putea fi confundată uşor cu afazia. Ne referim, în cazul de faţă, la instituţii de care muritorii de rând au nevoie şi cărora, mai devreme sau mai târziu, trebuie să le calce pragul. Reamintim că, la începutul acestui an, prefectul a cerut acestor instituţii să organizeze conferinţe de presă, ideea fiind una mai veche, purtată prin viu grai şi transmisă din administraţie în administraţie de mai mulţi prefecţi, dar care nu s-a prea concretizat. Totuşi, anul acesta, instituţiile au fost puţin muştruluite şi, într-un tur de forţă al prefectului, s-a întâmplat minunea. Conferinţele de presă au prins viaţă. Cum orice minune nu ţine mai mult de trei zile, nici în cazul de faţă nu se face notă discordantă. De vreo două luni, cele mai multe instituţii par că au intrat cu totul în vacanţă: şefi, adjuncţi, subordonaţi. Nimeni, în afară de Inspectoratul Teritorial de Muncă, şi poate vreo altă instituţie care ne scapă momentan, nu a mai anunţat vreo întâlnire cu jurnaliştii. De altfel, ceea ce n-au înţeles sau nu vor să înţeleagă, nici în al doisprezecelea ceas, aceaste instituţii pu-blice e că aceste conferinţe au menirea de a crea o legătură de comunicare fix cu beneficiarul, muritorul acela de care aminteam mai devreme şi care, prin taxele şi impozitele plătite, ar trebui să beneficieze şi el de nişte drepturi. Printre care şi cel la informare. Această situaţie a fost prezentată şi prefectului, care, uşor descumpănit, ne-a spus că nu i-a mai spus nimeni despre de-zinteresul instituţiilor de a mai organiza conferinţe de presă. „Nu mi-a adus nimeni la cunoştinţă faptul că nu se mai organizează conferinţe de presă. Sunteţi prima persoană care îmi spune asta. Poate e perioada de concedii, nu ştiu ce să vă spun. Oricum n-ar fi asta o scuză. Nu fac niciun fel de informare, cu orice, cu nimic? Voi pune şi eu întrebări la deconcentrate, să verific“, a spus prefectul Daniela Soroceanu.
Trebuie să fim „fair play“ şi să spunem că, totuşi, câteva instituţii se căznesc şi reuşesc, o dată la câteva zile, să producă un comunicat. Sigur că, şi în acest context, e nevoie de lămuriri deoarece informaţiile sunt transmise aşa cum vrea emitentul. Uneori cu multe date lipsă. În schimb, o conferinţă de presă, unde jurnaliştii au ocazia să adreseze direct şi întrebări, nu reprezintă altceva decât un minim respect pentru aceeaşi „muritori“. De altfel, cititori care aşteaptă de la aceste conferinţe răspunsurile la întrebările lor şi pe care, în acest caz, doar jurnaliştii au posibi-litatea să le pună sub nasul autorităţilor. În lipsa unor astfel de conferinţe, nu ne rămâne să constatăm decât ceea ce au constatat şi antecesorii noştri: „De mortuis nihil nisi bene!“ (T. MARIAN)
