A plecat la ţară pentru a-şi ridica o casă eco, simplă, dar spectaculoasă

l un programator din Piatra-Neamţ a renunţat la viaţa de la oraş şi s-a mutat într-un sat din Botoşani

l a cumpărat un teren pe care şi-a construit o casă din paie şi lut l Bogdan Nicolau a reinventat casa tradiţională din chirpici, dar cu tot confortul oferit de o locuinţă modernă l pentru construcţie a folosit peste o mie de baloţi de paie, câteva tone de lut şi nisip, dar şi lemne de stejar şi brad

Bogdan Nicolau are 28 de ani şi împreună cu soţia lui a cumpărat un teren în satul Ghilea, în apropiere de Dorohoi. În acel loc au decis să-şi ridice casa visurilor lor. Nu o vilă impunătoare cu piscină ci, o casă din paie şi lut. Proprietarul nu a făcut totul de capul lui, ci a apelat la ajutorul specialiştilor pentru acest proiect. Astfel, ajutat de o echipă de arhitecţi şi ingineri a conceput casa despre care spune că este un concept revoluţionar, chiar dacă este sută la sută tradiţională. „Casa stă pe picioare de stejar, restul este brad totul. Stejarul a fost ales pentru că are o capacitate de compresiune foarte mare, mult mai mare ca a bradului, plus că e foarte rezistent la umiditate, la intemperii şi aşa mai departe“, a spus Bogdan.

Nu doar exteriorul este similar caselor de la ţară, ci şi interiorul cu pereţi neregulaţi, tavane din bârne de lemn şi chiar o sobă din lut care seamănă cu cuptoarele tradiţionale. Soba, deşi funcţională, este păstrată mai mult ca decor, iar încălzirea casei se face printr-o centrală pe lemne. Pentru aceasta, proprietarul a cumpărat o porţiune din pădurea care este aproape de locuinţă:

„Din bucata de pădure pe care o avem, făcând doar tăierile legale avem mai mult lemn decât am consuma noi pe parcursul unui an“, a precizat tânărul.

Şi dacă totul este ecologic, până şi apa care curge prin instalaţiile casei este apă de izvor. „Am săpat pe o zonă înaltă un puţ tradiţional, de unde apa, prin cădere, este angrenată în casă“, precizează Bogdan. Iar până la puţ, Bogdan urcă pe un rând de trepte, făcute din buşteni şi piatră. Cu imobilul aşezat pe un grup de piloni din lemn, accesul se face pe o punte, bineînţeles tot din lemn. Electricitatea şi instalaţia de încălzire sunt singurele legături ale locuinţei cu contemporaneitatea.

Sistem inovator de protejare a instalaţiei electrice

Cât despre îndoielile unor arhitecţi cu privire la rezistenţa casei şi mai ales la pericolul reprezentat de foc la o casă de paie şi lemn, Bogdan spune că riscurile sunt aceleaşi pentru toate tipurile de case. „Dacă eşti atent şi faci tot ce trebuie, nu ai nicio problemă. Trăinicia caselor de lut este recunoscută. Ţin minte o casă bătrânească a bunicilor, făcută din lut şi din lemn. Când au dărâmat-o, abia au dat-o jos cu buldoexcavatorul. Iar la foc, lutul se întăreşte“, spune Bogdan. Totodată, locuinţa lui este dotată cu sisteme de alarmă contra incendiilor, plus un sistem inovator de protejare a instalaţiei electrice. Firele electrice au o dublă teacă metalică şi sunt trecute prin pereţi. „Protecţia  reprezintă în principal o invenţie de-a mea: firele sunt băgate printr-un tub de lut, destul de gros. Chiar dacă ar lua foc, flacăra nu s-ar putea propaga, dincolo de acel tub de lut“, a spus tânărul.

Cât costă casa ecologică?

După ce se trage linia şi se face o socoteală, multitudinea de specialişti, dar şi materialele folosite pentru construirea casei lui Bogdan par foarte scumpe. Proprietarul spune că a ieşit, totuşi, ieftin. El precizează că materialele, cel puţin, sunt pomană curată. „Lemnul, pentru 130 de metri pătraţi – cât este suprafaţa locuinţei – m-a costat 5.000 de euro, paiele au fost foarte ieftine, de asemenea, luate de lângă Dorohoi. Lutul l-am luat chiar de pe teren. Cărămizile din chirpici pentru interior, tot din această zonă. Cel mai mult a costat manopera, membrana de pe acoperiş şi tot felul de instalaţii“, spune Bogdan. Iar preţul final al casei este de 60.000 de euro. „Am locuit şi în Londra, într-un bloc cu arhitectură mo-dernă, făcut cu materiale mo-derne. Simţeam că mă sufoc. În Spania, am locuit într-o casă din cărămidă. Nici aerul nu era cum trebuie şi nici felul cum se încălzea sau se răcorea casa. Când mă întorceam la bunicii de la ţară, mă simţeam cu totul nou în casa de chirpici. Atunci, am decis că vreau o casă ca pe vremea bunicilor: din materiale ecologice. Nu aş înlocui pentru nimic în lume aceste materiale – lut, paie şi lemn“, susţine Bogdan.

Locuitorii din Ghilea sunt mândri că în satul lor a fost construită o asemenea casă. Aceştia au numai cuvinte de laudă pentru pietreanul care a lăsat viaţa de la oraş pentru a se muta în mijlocul naturii.

(S. DAMIAN)