Plutonierul-adjutant (în rezervă) Alin Belecciu a fost condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti la un an de închisoare, cu amânare, pentru abuz în serviciu, în dosarul „10 august“. El are un termen dublu de încercare în care trebuia să meargă la „semnat“, să anunţe deplasările mai lungi de cinci zile, să frecventeze un program de reintegrare socială şi sămuncească două luni în folosul comunităţii, la Primăria Piatra-Neamţ sau Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protrecţia copilului. Victima jandarmului a fost protestarul Gheorghe Răuţu.
În acelaşi dosar, foştii şefi ai Jandarmeriei au fost achitaţi, la aproape opt ani de la evenimentele din Piaţa Victoriei Astfel, instanţa a decis achitarea lui Laurenţiu Valentin Cazan şi a lui Ionuţ Cătălin Sindile pentru infracţiunile de abuz în serviciu şi fals intelectual. De asemenea, mai mulţi jandarmi au fost achitaţi pentru acuzaţiile de purtare abuzivă şi complicitate la această infracţiune, în diferite forme, judecătorii reţinând că faptele nu există, nu sunt prevăzute de legea penală sau nu au fost săvârşite de inculpaţi.
Majoritatea acţiunilor civile formulate de persoanele vătămate au fost respinse ca nefondate sau au rămas nesoluţionate. Totodată, o parte dintre persoanele vătămate şi-au retras sau au renunţat la pretenţiile civile.
Dosarul risca să fie închis prin prescriere
Reprezentanţii societăţii civile au atras atenţia că timpul rămas până la prescriere este extrem de scurt.
„O ţară întreagă a văzut imaginile cu bătrâni, femei şi copii gazaţi şi loviţi de jandarmii care ar fi trebuit să îi protejeze. Şefii din Jandarmerie ar putea să spună în faţa judecătorilor cine le-a cerut să acţioneze împotriva propriilor cetăţeni. Deocamdată, însă, am văzut doar tentative de tergiversare a procesului, pentru a scăpa prin prescrierea faptelor“, afirma Cătălina Hopârteanu, coordonatoarea campaniei Declic privind dosarul 10 august.
Conform rechizitoriului şi expertizelor tehnice realizate de specialişti ai Ministerului Apărării Naţionale, intervenţia din Piaţa Victoriei a implicat utilizarea unui număr impresionant de mijloace de forţă: „Forţele de ordine au folosit împotriva manifestanţilor un arsenal deosebit de periculos: 63 grenade de mână cu efect acustic, 489 grenade de mână cu efect iritant lacrimogen şi 316 cartuşe (calibru 38 şi 40 mm) cu efect iritant lacrimogen“.
Cazul a ajuns în instanţă după ce fusese iniţial clasat. Redeschiderea anchetei a fost obţinută de Ioan Crăciuneanu, una dintre victimele intervenţiei din 10 august 2018. (Mihai SAVA)
