Fiscul vânează averea lui Mararu

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice (AJFP) încearcă să obţină, la Judecătoria Piatra-Neamţ, anularea mai multor acte pe care Gheorghe Cătălin Mararu le-a întocmit înainte de a fi asasinat şi în baza cărora şi-a construit averea lăsată moştenire soţiei.

Procesul a fost deschis de AJFP în martie 2010, înainte ca Mararu să fie împuşcat mortal, în localul „Cafe Latino“ din centrul municipiului. Demersul făcut de Fisc în justiţie are ca obiect „acţiune pauliană“, iar ca debitori figurează defunctul Mararu, mama, soţia şi fiicele acestuia, alături de Ana Avasâlcăi.

Litigiul este la al treizecelea termen, iar următoarea înfăţişare va fi în luna octombrie, asta dacă nu apar iar diverse probleme şi se cere amânare. Până acum, în 2011 acţiunea a fost suspendată pentru ca, în 2013 să fie reintroduse în cauză mai multe părţi din câteva contracte vizate de AJFP, iar în martie 2013 să se instituie sechestru asigurator asupra bunurilor moştenitorilor lui Mararu. După aceasta, debitorii au cerut strămutarea cauzei, ajungând până la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, însă nu au avut câştig, iar dosarul a rămas la Judecătoria Piatra-Neamţ. Au urmat apoi, în 2014 şi anul acesta, mai multe experize contabile şi grafologice, iar probabil procesul se va întânde şi în 2016, mai ales că este abia în primă instanţă.

Ce este acţiunea pauliană

Acţiunea pauliană deschisă de AJFP împotriva moştenitorilor lui Gheorghiţă Mararu este o acţiune civilă prin care creditorul (adică Fiscul) poate cere anularea actelor juridice făcute în frauda drepturilor sale de către debitor (Mararu). Vizând existenţa acestor acte, demersul AJFP este îndreptată atât împotriva debitorului, cât şi împotriva terţului care a beneficiat de pe urma actelor încheiate. Fundamentul ei juridic faţă de debitor rezidă, pe de-o parte, în dreptul de gaj general al creditorului, iar pe de altă parte, în ideea că prin actele sale frauduloase debitorul comite un delict civil împotriva creditorului, delict ale cărui consecinţe negative este obligat a le repara.

Faţă de terţul beneficiar al actului, dacă acesta a fost complice la fraudă (deci de rea-credinţă), acţiunea pauliană se fundamentează pe principiul responsabilităţii delictuale, iar dacă a fost de bună-credinţă, în măsura în care a tras foloase de pe urma actului ce a prejudiciat Fiscul, terţul este ţinut să suporte consecinţele desfiinţării acelui act pe baza principiului că nimeni nu se poate îmbogăţi pe nedrept în detrimentul altuia.

Conform legii, pentru promovarea acţiunii pauliene este necesară îndeplinirea următoarelor condiţii: „Să existe o fraudă din partea debitorului; să se fi cauzat o prejudiciere a drepturilor creditorului, care să constea în micşorarea gajului general, de natură să determine insolvabilitatea totală sau parţială a debitorului; actul atacat să nu constituie exerciţiul unui drept strict personal al debitorului – astfel, nu poate fi atacat actul prin care debitorul renunţă la revocarea unei donaţii pentru ingratitudine, nici actul de recunoaştere a unui copil din afara căsătoriei; creanţa creditorului să fie anterioară actului atacat, întrucât dacă este posterioară, acel act nu poate fi nici prejudiciabil şi nici fraudulos pentru creditor; creanţa să fie certă, lichidă şi exigibilă; în cazul actelor cu titlu oneros, terţul să fi participat, în complicitate cu debitorul, la fraudă“.

În principiu, orice act încheiat de către debitor în aceste condiţii poate fi atacat prin acţiune pauliană, iar actele cu titlu gratuit sunt atacabile chiar dacă terţul achizitor a fost de bună-credinţă.

Bunuri restituite

Pe aceeaşi linie a averilor se înscrie şi situaţia celorlalţi doi fraţi Mararu, Bogdan şi Răzvan, condamnaţi la închisoare, în primă instanţă, pentru că ar fi instigat la omorârea lui Puiu Mironescu (atac armat eşuat în Capitală). Dacă prin sentinţa de condamnare, Tribunalul Bucureşti a pus sub sechestru şi confiscat mare parte din averea lor, aceiaşi judecători au dispus şi restituirea mai multor bunuri indisponibilizate la percheziţiile care i-au vizat pe fraţii Mararu.

Astfel, lui Răzvan Nicolae Mararu i-au fost restituite următoarele bunuri: două bilete la ordin, un aparat foto vişiniu „Konika Minolta“, două memory stik-uri, o cameră video Sony cu trei cabluri aferente, cinci mini CD-uri şi husa cu telecomanda camerei, o cutie inscripţionată Magnum în care se află nouă cartuşe cu bile de cauciuc, o cutie inscripţionată 9 mm Pa 50 Knollpatronon, pistol cu bile marca Pa Rubber,un încărcător în care se află şapte cartuşe cu bile, un încărcător gol, permis de port armă, trei facturi Orange, unitate de calculator, cuţit tip, două formulare depunere şi patru formulare retragere pentru BRD, înscris olograf cu numele Cristi, Ipod Samsung, Iphone, Dvr Network inscripţionat MP-344 şi încărcătorul aferent, carneţel cu spirală cu numere de telefon şi unitate de calculator.

Lui Bogdan Mararu, instanţa a dispus să i se restituie următoarele bunuri: zece copii acte privind succesiunea după Cozma Vasile şi Cozma Natalia, înscrisuri privind mai multe sume de bani şi contract de împrumut cu ipotecă încheiat între Mararu Bogdan şi Ghinet Florin, încheiere de autentificare, cuţit cu plăsele negre, declaraţia notarială a lui Butanaru Constantin, săbii de panoplie, mască de unitate IBM, unitate de calculator, Pistol Sig Sauer P 226 negru şi încărcătorul aferent plus două carduri de memorie.

Instanţa a mai dispus totodată restituirea bunurilor ridicate cu ocazia percheziţiilor făcute la martorii Valeriu Gori, Veaceslav Hariton, Ion Călin, Constantin Mihai Stanciu şi Ion Guşan.

(Mihai SAVA)