În ultima zi a lunii iulie s-au împlinit 587 de ani de la prima atestare documentară a oraşului reşedinţă de judeţ – Piatra-Neamţ, într-un act oficial emis de cancelaria domnitorului Alexandru cel Bun (1431). Potrivit documentărilor realizate de istorici locali, prin acest document, domnitorul moldovean dăruieşte Mănăstirii Bistriţa două prisăci, una la Lăpuşna şi alta la Iţchil şi casa lui Crăciun din Piatra. Aşa cum vorbesc şi arhivele, prin construirea Curţii Domneşti în timpul lui Ştefan cel Mare şi mai ales a Ocolului ce cuprindea peste 30 de sate subordonate acestuia, Piatra va juca un rol însemnat în istoria Evului Mediu românesc, atât ca centru admi-nistrativ, cât şi economic, politic şi militar.
„Totuşi, primele menţionări scrise despre oraşul Piatra-Neamţ se regăsesc în «Cronicile ruseşti» (1387-1392) şi în do-cumentul emis de regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, cu ocazia expediţiei acestuia în Moldova la sfârşitul lui ianuarie 1395, fiind înfrânt de oştirea moldoveană la începutul lui februarie, acelaşi an, atât la Cetatea Neamţ, cât şi la Hindău – Ghindăoani.
Târgul Piatra capătă o importanţă deosebită datorită constituirii aici (1468-1475) a unei Curţi Domneşti (menţionată ulterior în mai multe rânduri – 1552, 1570, 1594), de către Ştefan cel Mare. Spre sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, oraşul devine cel mai important centru urban şi comercial al ţinutului Neamţ, iar treptat construcţiile încep să acopere şi terasele mai joase ale Bistriţei şi Cuejdiului. De asemenea, la mijlocul secolului al XIX-lea sunt incluse în perimetrul oraşului şi satele Mărăţei şi Dărmăneşti. Până în anul 1859, aşezarea de la poalele Pietricicăi s-a numit «Piatra», când se adaugă cuvântul «Neamţ», completarea fiind necesară, pentru a deosebi oraşul de alte localităţi care purtau numele de «Piatra»“, a precizat primarul Dragoş Chitic.
(Roxana CHIRILĂ)
