Astăzi, credincioşii creştin-ortodocşi sărbătoresc, după 40 de zile de la sărbătoarea Învierii, praznicul Înălţării Domnului la cer, un eveniment biblic petrecut pe Muntele Măslinilor, de lângă Ierusalim, acolo unde Hristos i-a chemat pe apostolii săi pentru o ultimă binecuvântare, amintindu-le şi despre a doua sa venire. În momentul Înălţării la cer, Iisus le-a spus ucenicilor că îl va ruga pe Tatăl să trimită „un alt mângâietor“ care să fie cu ei în veac, referindu-se la prezenţa Sfântului Duh în lume. Cea mai veche menţiune despre sărbăoarea Înălţării Domnului este nconsemnată la Eusebiu din Cezareea, în lucrarea „Despre Sărbătoarea Paştilor“, scrisă în anul 332. Din această lucrare reiese că Înălţarea Domnului era sărbătorită în acea vreme odată cu Rusaliile, la 50 de zile de la Învierea lui Hristos. Spre sfârsitul secolului al IV-lea, începutul secolului V, sărbătoarea Înălţării a fost separată de cea a Pogorârii Sfântului Duh (Rusaliile), fiind prăznuită în a 40-a zi după Înviere, dată care a rămas stabilită definitiv în calendarul bisericesc. Înălţarea Domnului este cunoscută în popor şi sub denumirea de Ispas, de la cuvântul de origine slavonă „supasu“, care înseamnă „mântuitorul“. În această zi, creştinii se salută cu „Hristos S-a înălţat!“ şi „Adevărat S-a înălţat!“, timp de zece zile, din joia Înălţării Domnului, până la Duminica Pogorârii Duhului Sfânt. Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, din anii 1999 şi 2001, sărbătoarea Înălţării Domnului a fost consacrată ca Zi a Eroilor şi sărbătoare naţională bisericească. În această zi, în toate bisericile din ţară se face pomenirea tuturor eroilor români căzuţi de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului. La ora 12.00, după oficierea Sfintei Liturghii, timp de un minut, în toate lăcaşurile de cult se trag clopotele. Astăzi, este şi ziua în care cel mai vechi aşezământ monahal din Moldova – Mănăstirea Neamţ îşi sărbătoreşte hramul, acolo fiind anunţată prezenţa Mitropolitului Moldovei şi Bucovinei, ÎPS Teofan, Preasfinţitului Ignatie, Episcopul Huşilor; Preasfinţitului Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord; Preasfinţitului Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor şi Preasfinţitul Emilian Crişanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului. De asemenea, sunt aşteptaţi sute de credincioşi din toată zona Moldovei care, an de an, participă la acest hram.
Tradiţii
În tradiţia românilor, în această zi se recomandă să ne legăm peste brâu cu frunze de nuc, deoarece însuşi Mântuitorul le purta în momentul Înălţării la cer. Pe lângă puterea lor tămăduitoare, se spune că frunzele de nuc sunt de fapt limbile de foc ce l-au înconjurat pe Iisus. În unele părţi ale ţării, tinerii pregătiţi de căsătorie se duc în pădure pentru a culege frunze de alun. Acestea sunt folosite pentru diverse leacuri, dar şi pentru noroc în dragoste. O altă superstiţie spune că pentru a avea o recoltă bogată trebuie să îţi faci semănăturile până la Înălţare. Înălţarea Domnului este considerată o sărbătoare la fel de mare ca cea a Învierii, credincioşii înroşind ouă şi petrecând întocmai ca în ziua de
Paşte. La Înăţtarea Domnului încep şi iarmaroacele sau bâlciurile anuale, tradiţie foarte veche şi care s-a păstrat în multe localităţi din ţară.
Paştele Cailor sau Ispasul
La naşterea lui Hristos, potrivit unei legende populare, în grajdurile lui Crăciun, boii au fost liniştiţi, în schimb, caii nu. Pentru acest lucru Maica Domnului ar fi blestemat caii. Le-ar fi spus să nu se sature decât în ziua de Ispas sau de Înalţare, căreia i s-a spus şi „Paştele Cailor“. În timp, expresia „la Paştele Cailor“ a capătat semnificaţia de „nicicând“, „niciodată”. Despre Ispas, se spune că ar fi personajul mitic care ar fi asistat la Înălţarea Domnului şi la ridicarea sufletelor morţilor la cer. Întrucât Ispas ar fi fost un om vesel, credincioşii caută să fie şi ei bine dispuşi de ziua acestuia, de
Înălţare. Se mai spune că cine moare în ziua de Ispas are deschisă calea Raiului. (M.T.)
