Torţionarii

Numele mai multor persoane din judeţul nostru apar pe lista torţionarilor din perioada comunismului, persoane care au activat în Securitate şi i-au anchetat, sângeros, pe deţinuţii politici. Lista a fost întocmită de un grup de cercetători, care a înfiinţat apoi proiectul www.comunism.ro. Pe site-ul în cauză, pe lângă numele foştilor anchetatori ai Securităţii din întreaga ţară apar şi numele victimelor torţionarilor, mai multe documente legate de anchetele din acea vreme şi mărturiile unora dintre supravieţuitori. Lista, în care sunt incluşi şi cei 15 securişti de la Piatra-Neamţ, a fost întocmită cu sprijinul următoarelor instituţii: Academia Civică, Memorialul Victimelor Comunismului – Rezistenţei şi Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Vi-i prezentăm în continuare pe torţionarii identificaţi ca fiind din judeţul nostru.

Lista călăilor

1. Ion Aramă a fost căpitan la Piatra-Neamţ, apoi la Roman, după care a ajuns şeful Securităţii din Galaţi, în iarna anului 1957, când a avut loc răzmeriţa ţăranilor din Vadul Roşca, supuşi unei a doua tentative de colectivizare forţată. Revolta ţăranilor a fost urmată de un adevărat măcel. Anchetator şi schingiuitor al partizanilor din munţii Vrancei, Aramă s-a ocupat şi de anchetarea grupurile din judeţul nostru. El a murit la Piatra-Neamţ.

2. Vasile Argintaru – medic militar, angajat la Securitate, la Piatra-Neamţ.

3. Florin Asaftei – căpitan la Securitatea Piatra-Neamţ în 1970. Între anii 1977 şi 1980 s-a ocupat cu urmăririle şi anchetele sângeroase ale deţinuţilor politici.

4. Ion Azoiţie – originar din comuna Borca, a fost ofiţer al Securităţii Piatra-Neamţ, descris ca fiind “unul din zbirii Securităţii locale”.

5. Sorin Avram – locotenent la Direcţiunea Regională a Securităţii Poporului. La data de 9 august 1950 activa în Piatra-Neamţ. A părăsit Securitatea, plecând în Israel în urmă cu aproximativ 20 de ani.

6. Ionaş Guiţă – căpitan care s-a ocupat cu anchetele la Securitatea Piatra-Neamţ în anii ’70.

7. Vasile Gurlui – născut în 1928, la Piatra-Neamţ, adjunct al comandantului la închisoarea Peninsula. În 1961 avansează la gradul de colonel. Va fi comandant mulţi ani după eliberarea deţinuţilor politici şi transformarea Peninsulei în închisoare de drept comun, în 1964.

8. Serafim Iuclea – originar din municipiul Piatra-Neamţ, temutul anchetator a fost şeful departamentului de Anchete Penale de la Securitatea din Huşi. Avea, în 1950, gradul de locotenent-major. În 1950, a anchetat 19 elevi de clasa a X-a, din judeţul nostru, care pregătiseră o manifestaţie proregalistă, pentru ziua de 10 mai. Interogatoriul unuia dintre elevi a debutat în felul următor: “Eu îţi vorbesc muncitoreşte. Dacă spui totul, de jos până sus, scapi uşor. Dacă nu, os din tine nu rămâne neîntors. Noi suntem oameni cu cei care-s cu noi. Faţă de ceilalţi, închisoarea pe viaţă. Un coltuc de pâine pe zi şi apă. E clar?!”. Când elevii au încercat să evadeze, tot Iuclea a condus comando-ul care i-a prins: “După percheziţia de rigoare, asortată cu palme, pumni, ghionturi, suntem legaţi unul de celălalt cu o funie procurată chiar de gazdă. Scoşi pe uliţă, în dimineaţa proaspăt spălată de ploaia de peste noapte, mergem spăşiţi abia târându-ne picioarele. Gradaţii ne loveau cu paturile armelor, cu ţeava revolverului în piept, în burtă, pe unde nimereau”, povesteşte unul din supravieţuitori.

9. Theodor Mihalcea – colonel, apoi comandantul Securităţii din Piatra-Neamţ între anii 1970 şi 1980. A funcţionat la un moment dat la Bârlad.

10. Ioan Popa – colonel, comandantul Securităţii Piatra-Neamţ în anul 1970, descris ca fiind “deosebit de crud”.

11. Cornel Popovici – născut pe 15 septembrie 1928, în Piatra-Neamţ, fost student la pedagogie şi participant la reeducare. A fost condamnat la moarte şi executat cu majoritatea reeducatorilor din lotul Ţurcanu, pe 17 decembrie 1954. Este unul dintre cei care, pe lângă torturile obişnuite, a practicat acele profanări scatologice ale ceremoniilor religioase creştine (împărtăşirea cu fecale, etc.). El însuşi declara în ancheta de dinaintea procesului: “În urma maltratărilor, în camera în care am fost eu, din deţinuţii pe care i-am bătut şi eu, a murit Radovan Alexandru”. Şi: “Eu l-am îndemnat pe Pillat Constantin să declare necinstit că a facut spionaj, pentru a vedea cât de îngrozit este în urma acestor bătăi şi a vedea dacă îşi ia răspunderea asupra lui a unor fapte pe care nu le-a făcut”. Cât priveşte maltratarea în grup a unui alt camarad (Caravia Paul), el declara a fi contribuit astfel: “I-am aplicat aproximativ zece lovituri de coadă de mătură la palmă, i-am tras aproximativ 15 palme la faţă, aproximativ 20 – 30 de lovituri cu piciorul de la prici la tălpi şi cam tot atâtea la fund, timp de patru – cinci zile. L-am ţinut nedormit trei – patru zile, cu planton lângă el, fiind obligat să stea în picioare”.

12. Constantin Pricop – anchetator de Securitate cu gradul de căpitan. Era originar din Pipirig. Mai târziu a fost băgat la închisoare pentru delapidări din fondul statului.

13. Modest Ruscioru – ofiţer anchetator la Securitatea Piatra-Neamţ, în anii 1949 – 1950; fost învăţător. Cei care i-au trecut prin mâini îl caracterizează drept “un câine de om”. A anchetat lotul de preoţi Duran. După informaţiile deţinute de unii memorialişti, ar fi sfârşit nebun şi cerşetor în Bacău.

14. Ştefan Stoian  – comandantul Securităţii Piatra-Neamţ în anul 1948.

15. Costică Vasile Gălăvan – născut pe 18 noiembrie 1924, în Valea Ursului. A fost sergent reangajat în funcţia de comandant de grupă la Regimentul de Securitate Gărzi Bucureşti şi Regimentul 1 Pază Bucureşti (din ianuarie 1949 până în aprilie 1953). A funcţionat ca ajutor comandant la Colonia de muncă Cernavodă/ formaţiunea 0767 (noiembrie 1953 – octombrie 1954), ajutor de serviciu al comandantului la Penitenciarul Iaşi (octombrie 1954 – martie 1955), locţiitor comandant pentru pază şi regim (martie 1955 – februarie 1956), comandant la Penitenciarul Suceava (februarie – iunie 1956) şi comandant la Penitenciarul Roman până în mai 1959.

Proiectul www.comunism.ro

În prezentarea făcută de organizatori, proiectul “se doreşte a fi un imbold pentru tineri de a se documenta asupra istoriei recente a României”. Site-ul www.comunism.ro a fost premiat la unul dintre cele mai importante concursuri multimedia din lume: Europrix Top Talent Award, organizat de International Center for New Media – Viena (Austria). Din 414 proiecte provenite din 29 de ţări, acest proiect s-a clasat printre primele 20 la secţiunea Broadband/ Online. Site-ul este realizat de Paula Beudean, Octavian Coman (coordonator proiect), Andrei Costina, Rareş Goşman, Daniel Iftene, Mihai Pedestru şi Liviu Pop.

(Mihai SAVA)