l deficit de personal: 17 medici, 20 de asistenţi, 37 de ambulanţieri, plus operatori l opt autosanitare sunt trase pe dreapta pentru casare, iar alte 16 autosanitare, vechi de peste 15 ani, circulă zi şi noapte
Serviciul de Ambulanţă Judeţean se confruntă, pe lângă lipsa de ambulanţe, şi cu deficit de personal. Posturile sunt blocate, numărul solicitărilor a crescut, iar toată presiunea cade pe umerii angajaţilor existenţi – care au acumulat sute de ore suplimentare neplătite. Lipsurile majore sunt înregistrate în rândul medicilor, asistenţilor medicali, ambulanţierilor, fiind necesari aproape încă 100 de angajaţi la nivelul instituţiei, pentru a putea răspunde tuturor soli-citărilor într-un timp cât mai scurt. Practic, la Serviciului de Ambulanţă Judeţean ar trebui să lucreze 434 de angajaţi, în raport cu numărul de locuitori ai judeţului nostru, însă în acest moment sunt 337 – cu 97 mai puţini. Conform situaţiei întocmite de reprezentanţii instituţiei, activitatea medicală este desfăşurată, la nivel de judeţ, cu 17 medici mai puţini, faţă de necesarul de 34, cu 20 de asistenţi me-dicali mai puţin, în prezent fiind 125 în loc de 145. Un deficit foarte mare există la ambulanţieri. Sunt 125, în loc de 145, cât ar fi necesar. Lipsă există şi în rândul operatorilor, înregistratorilor şi altor categorii.
Conform normativelor Ministerului Sănătăţii ar trebui să fie un medic de teren la 30.000 de locuitori şi patru medici la coordonare.
Plecarea medicilor, asistenţilor me-dicali şi ambulanţierilor în străinătate, pensionările, reducerile de personal dispuse de MS, fără a se lua în considerare necesităţile reale, au dus la scăderea numărului personalului operativ, cu repercusiuni asupra timpului de răspuns la solicitări, ceea ce ar putea avea efect direct asupra bolnavilor care aşteaptă mai mult timp sosirea ambulanţei. „Şi anul trecut, şi anul acesta înregistrăm o creştere a numărului de solicitări, în timp ce există un deficit foarte mare de personal. Numărul urgenţelor a crescut cu 10%, motiv pentru care a trebuit să suplimentăm cam două sau trei echipaje ca să facem faţă solicitărilor, atât ziua cât şi noaptea, mai ales în perioada de vară“, a precizat asistenta şefă – Mihaela Olaru.
Opt maşini trase pe dreapta, altele uzate
Parcul auto al Ambulanţei se învecheşte într-un ritm alert din cauza kilometrilor parcurşi şi a faptului că maşini noi nu prea vin pentru a înlocui maşinile uzate. Multe dintre ele şi-au depăşit norma, având un grad mare de uzură, iar întreţinerea lor a început să devină din ce în ce mai costisitoare.
Potrivit directorului tehnic – inginerul Viorel Ceaiu, parcul auto are 66 de autosanitare, din care 54 funcţionează. În acest moment, opt maşini sunt trase pe dreapta pentru casare, iar patru sunt defecte. Dintre maşinile funcţionale, 16 sunt vechi între 15 şi 17 ani, 23 sunt vechi de peste nouă ani şi doar 15 au o vechime între unu şi cinci ani, ultima autosanitară fiind achiziţionată anul trecut.
Numai anul trecut, ambulanţele au efectuat 3 milioane de kilometri, adică de şapte ori distanţa dintre Pământ şi Lună. De aici rezultă că, în medie, o ambulanţă înregistrează la bord aproximativ 60.000 de kilometri în fiecare an, sau poate şi mai mult. Drept urmare, celelalte maşini din parc, care au deja între 200.000 – 300.000 kilometri, vor ajunge la uzură în aproximativ cinci ani. O situaţie care indică, cât se poate de clar, faptul că e necesar ca în fiecare an să sosească autospeciale noi. De acest parc auto depinde felul în care medicii şi asistenţii ajung la timp şi să ne transporte în siguranţă la spital.
(Maria NISTOR)
