Angajaţi şi patroni ai firmelor de exploatare de masă lemnoasă din Neamţ, mulţi însoţiţi de neveste şi copii, s-au adunat ieri în faţa Prefecturii Neamţ, la ceea ce s-a dovedit a fi cel mai original şi zgomotos protest din ultimii ani. Deşi au solicitat şi au primit aprobare pentru un miting la care să participe 700 de persoane, la faţa locului s-au adunat vreo 250 de protestatari. Ei erau nemulţumiţi de preţul mare pe care Romsilva îl practică la masa lemnoasă, preţ care, spun reprezentanţii firmelor, îi pune în imposibilitatea de a mai cumpăra vreun metru cub de lemn.
Cu feţe extrem de serioase pe care se putea citi supărarea şi ostilitatea faţă de „stat“ şi „Romsilva“, majoritatea protestatarilor ţineau în mâini pancarte cu fel de fel de inscripţii. „STOP TĂIERILOR ILEGALE!“, „STOP MONOPOLULUI ROMSILVA“, „SĂ MUNCIM LA NOI, NU LA ALŢII!“, „RNP, ALĂTURI DE NOI LA LICITAŢII“, „FALIMENTUL FORESTI-ERILOR # SINUCIDERE RNP“, sau „NU DISTRUGERII SECTORULUI FORESTIER!“.
Foresterii au venit ieri la Piatra-Neamţ şi cu o dubă dotată cu un sistem de sonorizare la care se auzea muzică populară.
O apariţie originală pentru Neamţ, dar practicată şi la alte manifestări de acest gen, a fost un cortegiu funerar ce urmărea un sicriu şi o cruce pe care era scris sugestiv: „Industria Forestieră. Industria Mobilei. Romsilva“. Cortegiul era însoţit şi de o formaţie de lăutari care interpreta marşul funebru.
Tot între protestari se aflau şi doi drujbişti, cu echipament complet, care din când în când porneau demonstrativ motoarele drujbelor.
În faţa Prefecturii, protestatarii au demonstrat aproximativ o jumătate de oră, timp în care reprezentanţii lor şi-au prezentat nemulţumi-rile subprefectului Gheorghe Neculae. Şeful său, prefectul Vlad Angheluţă, se află săptămâna aceasta în concediu de odihnă.
După finalizarea discuţiilor de la Prefectură, forestierii şi-au mutat protestul două sute de metri mai la Vest, în faţa Direcţiei Silvice. Aici, protestatarii au fost cantonaţi într-un ţarc pregătit de jandarmi în faţa porţilor ferecate ale instituţiei. Doar o delegaţie a forestierilor a intrat în sediul Direcţiei Silvice pentru a-şi expune doleanţele.
„Nu suntem sclavi pe moşia cuiva“
„Dacă problemele nu se vor rezolva, vom ieşi în stradă de zece ori mai mulţi, şi poate nu vom mai fi atât de paşnici şi de civilizaţi, că doar violenţa, de multe ori, poate fi arma cu care să schimbăm ceva. Nu instig la violenţă, dar aşa nu se mai poate! Am încercat să fim corecţi, am încercat să ne expunem motivele pentru care suntem în stradă! Vom mergem până la capăt, pentru că acest sistem trebuie schimbat, atât de la Romsilva cât şi din alte structuri ale statului. Aceleaşi cunoştinţe, aceiaşi oameni care nu-şi doresc să devină moderni, ci doresc să păstreze acest statut feudal. Noi mereu ne întrebăm de ce trebuie ca ei să exploateze preferenţial parchetele, de ce nu vor să fie concurenţi loiali pe piaţa lemnului, de ce râd de noi când la licitaţii preţurile se ridică? Nu este corect ceea ce se întâmplă şi vom merge cu protestele până la capăt, să putem munci corect şi cinstit. Pentru foarte multe sate din acest judeţ, lemnul este singura resursă, turismul aproape că nu se mişcă, creşterea animalelor nu aduce niciun venit, iar această resursă regenerabilă trebuie valorificată. Sistemul trebuie să o va-lorifice la fel ca în Germania, la fel ca în Finlanda, în Austria. În România se foloseşte mereu termenul de defrişări. La noi nu se fac defrişări, ori defrişarea se referă la transformarea pădurilor în terenuri arabile. Resursa de masă lemnoasă este regenerabilă. Actul de management forestier se face de către silvicultor şi de către forestier în acelaşi timp, nu se poate unul fără celălalt. 95 la sută din ve-niturile Romsilva provin de la forestieri, noi plătim salariile lor şi tot noi, cetăţenii, plătim salariile angajaţilor din instituţiile de stat şi vrem să fim respectaţi şi consi-deraţi clienţi. Nu suntem sclavi pe moşia cuiva! Multe firme au fost nevoite să se închidă. Nu mai există activitate în pădure, mulţi agenţi economici au spus că le-au plecat oamenii şi nu mai au cu cine lucra. Sunt sute de mii de locuri de muncă în toată ţara care vor dispărea. Şi totuşi, Romsilva insistă că a calculat preţurile corect. Ei vor să continue să exploateze preferenţial parchetele, asta e esenţa luptei. Romsilva este cea mai mare întreprindere de exploatare forestieră din ţară. Nicio întreprindere nu exploatează atâta masă lemnoasă, iar marea majoritate a lemnului se duce la Schweighofer care este cel mai mare cumpărător de lemn de la Regia Naţională a Pădurilor. Şi atunci cine şi cui face jocurile? Se puteau schimba preţurile la licitaţii. Vom continua cu protestele şi la Bucureşti, pentru că ni s-a promis că situaţia se va rezolva, însă până acum nu s-a întâmplat aşa ceva“, a declarat Daniel Popa, vicepreşedintele Asociaţiei Forestierilor din România – filiala Neamţ.
Îmbrânceli dure între jandarmi şi forestieri în faţa Direcţiei Silvice
Ţarcul improvizat în faţa Direcţiei Silvice i-a deranjat foarte tare pe protestatari care au încercat să-şi monteze recuzita (sicriul, formaţia de lăutari, maşina ce asigura fondul sonor) dar au fost trimişi după gard. Momentul a creat o busculadă după ce jandarmii care formau un cordon au opus rezistenţă, iar după o scurtă încăierare, oamenii legii au reuşit să restabilească ordinea.
Asta nu i-a liniştit pe unii dintre cei care parti-cipau la miting, iar la un anumit moment, pentru a doua oară, un grup a încercat să spargă bariera şi să intre în sediul Direcţiei Silvice. În câteva secunde s-au mobilizat trupe suplimentare de la Jandarmi, cu scuturi şi căşti care s-au pus pavăză celor câtorva zeci de forestieri care îşi doreau să ajungă cu forţa în curtea instituţiei pe care o blamează. Lupta dintre cele două tabere nu a durat mult, dar a fost ceva mai intensă, iar unii dintre protestatari s-au ales cu vânătăi, jandarmii demonstrând că pot păstra ordinea.
Criza lemnului a atacat până şi cele mai mari companii din acest sector.
Cea mai cunoscută fabrică de che-restea din judeţ, Forestar SA din loca-litatea Tarcău, a luat recent măsura concedierii colective în cazul a 30 de salariaţi care lucrau în producţie, pe fondul scumpirii materiei prime. Preţul mare al lemnului vândut de Romsilva a determinat conducerea companiei să-şi restrângă activitatea.
„Suntem în cursul unui proces de concediere colectivă care vizează 30 de salariaţi din producţie, care va intra în vigoare la jumătatea lunii martie, după preavize. Această hotărâre a fost luată din cauza blocajului creat pe piaţa lemnului al cărui preţ de valorificare a fost majorat semnificativ. Dacă situaţia se va remedia, în sensul că preţul materiei prime va scădea, atunci salariaţii vor fi chemaţi înapoi la serviciu. Suntem într-o mare dificultate, iar în istoria recentă a fabricii nu au mai fost luate astfel de decizii“, a declarat Gabriela Coman, director Resurse Umane, din cadrul Forestar SA.
„De ce să-mi las copiii în ţară şi să plec în altă parte?“
Dacă preţurile masei lemnoase va-lorificată de Direcţia Silvică nu vor scădea în cel mai scurt timp, sute de oameni vor rămâne fără locuri de muncă. Deja multe dintre firmele de exploatare au epuizat toată masa lemnoasă de care dispuneau şi şi-au închis porţile. Oamenii sunt disperaţi. Ei vor să muncească, vor să aibă posibilitatea de a-şi hrăni familiile şi de a-şi trimite copiii la şcoală. Singura îndeletnicire de pe Valea Muntelui şi de pe Valea Bicazului pe care o mai pot avea localnicii este exploatarea forestieră, muncă pe care nu o mai pot presta din cauză că angajatorii lor nu-şi mai permit să cumpere masă lemnoasă la preţurile foarte mari practicate de Regia Naţională a Pădurilor.
„De o săptămână, patronul la care munceam mi-a spus că s-a terminat. Că el nu mai poate cumpăra lemn şi că noi trebuie să ne căutăm altceva de muncă. Toată viaţa am muncit la pădure, nu văd unde aş putea munci în altă parte. Am trei copii de întreţinut, am rate la bănci, cum le voi putea plăti? Unde să mergem să lucrăm? În străinătate? Nici acolo nu e bine! De ce să-mi las copiii în ţară şi să plec în altă parte când aş putea să stau aici lângă ei? Ne-am săturat! Trebuie să ni se dea posibilitatea să muncim în ţara noastră, nu la străini“, a declarat un protestatar.
(Natalia RÎŞTEI & Alex NECHITA)