l lângă Piatra-Neamţ au fost scoase la lumină trei sferturi din toate obiectele de podoabă şi de artă mai vechi de 10.000 de ani recuperate de pe întreg teritoriul ţării noastre, de-a lungul tuturor timpurilor
Pe zi ce trece, situl de la Poiana Cireşului oferă mari şi plăcute surprize arheologilor care se ocupă de săpături. La numai câteva zile de la momentul în care echipa de cercetători condusă de prof. univ. dr. Marin Cârciumaru şi dr. Elena-Cristina Niţu a scos la lumină un colier cu o vechime de 31.000 de ani, compus din 11 cochili de melci găurite, pământul a „eliberat“ alte podoabe cu aceeaşi vechime şi de aceeaşi importanţă.
Mai exact, au fost descoperite încă 17 cochilii găurite – componente ale aceluiaşi tip de podoabă purtată de trăitorii din Paleolitic.
„Recuperarea unor astfel de artefacte, uneori destul de fragile, cu di-mesiuni între 5-9 milimetri diametrul, nu ar fi fost posibilă decât prin aplicarea unei tehnicii de săpătură extrem de ri-guroasă, cu decapări milimetrice în stratele de cultură şi utilizarea exclusiv a unor spatule din lemn care să nu afecteze în niciun fel obiectele foarte fine. Acesta este, de altfel, secretul bogăţiei obiectelor de podoabă şi de artă descoperite la Poiana Cireşului şi a faptului că acest şantier este unic şi se deosebeşte de alte situri similare, cercetate prin metode care nu au cum să ducă la recuperarea obiectelor milimetrice, dar extrem de importante, după cum se vede, pentru reconstituirea vieţii economice, sociale şi spirituale a comunităţilor preistorice. Suntem convinşi că aplicarea unei metodologii adecvate şi pe alte şantiere paleolitice din România va duce la rezultate similare celor de la Poiana Cireşului.
Prin descoperirile anterioare şi cele din acest an, şantierul paleolitic de la Poiana Cireşului ne oferă una din cele mai reprezentative colecţii de cochilii de melci din cultura Gravettiană din Europa, încadrată între 20.000 şi 30.000 de ani. Trebuie să ţinem seama că la Poiana Cireşului s-au descoperit peste 70 % din toate obiectele de podoabă şi de artă mai vechi de 10.000 de ani recuperate de pe întreg teritoriul ţării noastre, de-a lungul tuturor timpurilor“, a declarat prof. univ. dr. Marin Cârciumaru.
Tot la Poiana Cireşului, anul trecut a fost descope-rită aici cea mai veche sta-tuetă sculptată în piatră din România, veche de 23.000 de ani, iar în anul 2012 – cel mai frumos pandantiv gravat în piatră, mai vechi de 20.000 de ani (în toată lumea nu există decât vreo 10 astfel de pandantive).
Colectivul de cercetare care participă la săpăturile din acest an este format din dr. Elena-Cristina Niţu – cercetător ştiinţific, dr. Ovidiu Cîrstina – Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească“ din Târgovişte, prof. univ. dr. Marin Cârciumaru – Muzeul Evoluţiei Omului şi Tehnologiei în Paleolitic, dr. Mădălin Văleanu – Muzeul Palatul Culturii Iaşi, dr. Jessica Lacarriere – Universitatea din Toulouse – Franţa, drd. Remus Dincă, drd. Adrian Nicolae (Universitatea Valahia din Târgovişte), Anca Purcaru, Sergiu Enache, Florin Lupu, Alexandru Mirică, Marian Leu şi Adelina Sava – absolvenţi sau studenţi ai universităţilor „Valahia“ din Târgovişte, „Al. I. Cuza“ din Iaşi, respectiv ai Universităţii de Vest din Timişoara.
Şantierul arheologic de la Poiana Cireşului va rămâne deschis până la mijlocul lunii septembrie.
(Liviu ILIE)