l Paul Chiribuţă revine pe scena TT, ca invitat, în piesa „Un stejar“
Teatrul Tineretului îi aşteaptă pe cetăţeni să urmărească trei spectacole remarcabile, ce vor fi jucate în acest sfârşit de săptămână.
Vineri, de la ora 19, în Sala Studio „Corneliu – Dan Borcia“, actorii Andrei Merchea Zapotoţki şi Cătălina Ieşanu vor pune în scenă piesa „Ghimpl-Netotul“, după Isaac Bashevis Singer, în regia lui Daniel Iordan.
„«Scrie la carte că-i mai bine să fii om prost toată viaţa, decât om rău un singur ceas». Replica citată îi aparţine rabinului la care Ghimpl merge pentru a cere sfat, când nu mai suportă farsele la care îl supun cei din jurul său. Însă Ghimpl nu e prost. E doar un om absolut bun, într-o lume de ticăloşi. El «toate le rabdă», sperând şi iertând la nesfârşit. Bunătatea brutarului Ghimpl este un aluat bine dospit care a acoperit toate golurile fiinţei lui. Mărunţişul vieţii omului bun şi dispreţuit pentru bunătatea lui este acea comoară ascunsă în zidul de indiferenţă şi răutate al lumii“, descrie Raluca Naclad, consultant artistic al TT, piesa „Ghimpl-Netotul“.
Sâmbătă, de la ora 19, în Sala Mare, va avea loc spectacolul „Sfârşitul jocului“, de Samuel Beckett, în regia lui Szabo K. Istvan. Din distribuţie fac parte actorii: Victor Giurescu, Andrei Merchea Zapotoţki, Daniel Beşleagă şi Lucreţia Mandric.
„Spectacolul lui Szabo K. Istvan aduce, pentru prima dată, în repertoriul Teatrului Tineretului numele lui Samuel Beckett. Acest spectacol este o luntre în care te urci şi te laşi purtat, eliberator, de undele unui fluviu mort ce se varsă în neant. Înaintezi printre soapte şi umbre, învăluit de poezia nimicului, contemplând stingerea lumii, în punctul în care jarul se transformă în cenuşă. Participând la combustia acestei lumi, te eliberezi de răutatea fiecărei zile: precum salamandrele, supravieţuim în focul său“, a spus Raluca Naclad despre spectacolul „Sfârşitul jocului“.
Duminică, de la ora 19, în Sala Mare, actorii Mircea Postelnicu şi Paul Chiribuţă – invitat al Teatrului Tineretului, vor pune în scenă piesa „Un stejar“, de Tim Crouch, în regia lui Bobi Pricop.
„Conceptul piesei porneşte de la opera de artă «An Oak Tree», realizată în 1973 de Michael Craig-Martin, constând într-un pahar cu apă pus pe o etajeră, alături de un text scris, prin care autorul cere privitorului să accepte că a transformat substanţa fizică a paharului cu apă în cea a unui stejar. Astfel, spectacolul chestionează natura realităţii vizibile în arta performativă. Spectacolul de teatru se naşte şi trăieşte în mintea spectatorului, demersul scenic fiind doar agentul provocator de gânduri, emoţii şi senzaţii. Imaginaţia receptorului este cea care leagă elementele reale şi fictive laolaltă şi le adună într-o poveste coerentă“, a afirmat regizorul Bobi Pricop. (Natalia RÎŞTEI)