Un control al Inspecţiei Judiciare la unităţile de Parchet din judeţ a scos la iveală că, în mai multe dosare, s-au dat ordonanţe de renunţare la urmărire penală, netemeinic sau cu încălcarea legii. Astfel de situaţii au fost identificate la Parchetele Judecătoriilor Roman (majoritatea), Bicaz, Piatra-Neamţ şi un caz la Parchetul Tribunalului. Respectivele soluţii de clasare au fost apoi verificate şi infirmate de judecători (sau de procurorul ierarhic superior), din mai multe motive enunţate de inspectorii judiciari.
Anchete făcute „în dorul lelii“
Inspecţia Judiciară a stabilit că, deşi exista interes public în urmărirea faptelor incriminate, procurorul care a instrumentat dosarul nu a apreciat corect situaţia. Acest motiv a fundamentat majoritatea soluţiilor de neconfirmare la toate Parchetele verificate, se arată în nota raportului de control.
„S-a constatat că urmărirea penală este incompletă, în cauză rezultând, pe de o parte, indicii elocvente în sensul existenţei şi a altor infracţiuni, iar, pe de altă parte, organele de cercetare penală nu au efectuat un minim de verificări în vederea identificării autorului, deşi exista posibilitatea identificării acestuia“, susţin inspectorii judiciară, dând ca exemplu un dosar din 2016 al Parchetului Roman, două din 2014 şi 2015 ale Parchetului Bicaz, unul de anul trecut al Parchetului Piatra-Neamţ şi altul din 2016 al Parchetului de pe lângă Tribunal. Într-un alt dosar din 2016 al Parchetului Roman s-a constatat că fusese dată o soluţie de clasare pe motivul greşit că „fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia cerută de lege“. La acelaşi Parchet, altă ordonanţă de renunţare la urmărirea penală (dată în 2016 şi apoi infirmată) s-a bazat pe motivul că „fapta nu este prevazută de legea penală“.
Suspecţi neverificaţi
Controlul făcut de Inspecţia Judiciară a mai constatat că unele soluţii de clasare nu au fost verificate sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de către prim-procuror, iar ce-rerea de confirmare a clasării a fost înaintată judecătorului de cameră preliminară cu mult după împlinirea termenului de zece zile prevăzut de lege. Astfel de cazuri au fost identificate la Parchetul Roman (trei dosare din 2016 şi unul din 2013). Într-o altă situaţie din 2016, la Parchetul Tribunalului, inspectorii judiciari au descoperit următoarele:
„S-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la infracţiune de ameninţare, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de doi suspecţi sub aspectul comiterii infracţiunii de ameninţare şi, cu toate acestea, prin ordonanţă s-a dispus renunţarea la urmărire penală cu privire la autori necunoscuţi, fără ca procurorul să se pronunţe şi cu privire la cei doi suspecţi faţă de care s-a dispus efectuarea urmăririi penale“.
Explicaţii pe scurt
Din examinarea cazurilor de infirmare a soluţiilor de renunţare la urmărirea penală, în urma controlului au fost identificate numeroase soluţii de respingere a cererilor de clasare în care judecătorul de cameră preliminară a criticat, printre altele, nelegalitatea modului de sesizare a instanţei, dar şi a ordonanţei în sine (cauze aparţinând Parchetului de pe lângă Judecătoria Roman).
De asemenea, s-a mai stabilit că, într-un dosar al Parchetului Tribunalului, „ordonanţa este succint motivată, fără a face referire în concret la aspectele de fapt în consi-derarea cărora s-a apreciat că nu ar exista interes public în urmărirea infracţiunii“.
Lovirea, furtul şi distrugerea – în topul clasărilor
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău şi unităţile arondate au adoptat în perioada 18 mai 2016 – 31 martie anul acesta, 2.455 de soluţii de renunţare la urmărirea penală, după cum menţionează sursa citată. Dintre acestea, 25 nu au fost confirmate de către instanţă, iar două ordonanţe au fost infirmate de către procurorul ierarhic superior.
„Raportat la obiectul cauzelor verificate, s-a reţinut că majoritatea o constituie faptele de lovire sau alte violenţe, infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice, distrugere şi infracţiuni silvice. Motivele care au determinat neconfirmarea soluţiilor de renunţare la urmărirea penală de către judecătorul de cameră preliminară au fost: existenţa interesului pu-blic în urmărirea faptelor, urmărire penală incompletă şi soluţia procurorului prezenta elemente de nelegalitate“, au mai detaliat inspectorii judiciari.
Ce este renunţarea la urmărirea penală?
Renunţarea la urmărirea penală este un instrument de drept procesual penal, pe care legiuitorul i l-a pus procurorului la dispoziţie, atunci când anchetatorul consideră că nu există un interes public pentru urmărirea şi judecata unei infracţiuni.
Potrivit Codului de Procedură Penală, interesul public se analizează în raport cu: conţinutul faptei şi împrejurările săvârşirii acesteia; modul şi mijloacele de comitere; scopul urmărit; urmările produse; eforturile oamenilor legii necesare desfăşurării procesului penal raportate la gravitatea faptei şi timpul scurs de la data comiterii; atitudinea procesuala a victimei şi existenţa unei disproporţii vădite între cheltuielile pe care le-ar implica procesul penal şi gravitatea urmărilor produse prin săvârşirea faptei.
În cazul în care se dispune şi se confirmă o soluţie de renunţare la urmărirea penală faţă de o infracţiune, acea faptă nu va mai fi judecată, iar vinovatul a scăpat. Prima condiţie pe care trebuie să o îndeplinească o faptă penală pentru a putea fi clasată este aceea ca pedeapsa să fie mai mică de şapte ani (dar să nu fi avut ca urmare moartea victimei).
(Mihai SAVA)
