Pentru mulţi dintre
vorbitori, , nu este niciun motiv de nelinişte, dacă spun: Mi-ar place
să mai discutăm, sau Ziarul va
apăreamâine, sau Refuză a face, sau Curăţim
curtea de zăpadă în loc de Mi-ar plăcea să mai discutăm,Ziarul va aparemâine,Refuză a făcea,
Curăţăm curtea de zăpadă.
Poate este nimerit să-i
amintim cititorului că Gramatica Academiei, ediţia 1966, grupează verbele
româneşti în patru conjugări, având drept criteriu desinenţele infinitivului,
iar ediţia din 2005 a aceluiaşi tratat, în 11 conjugări.
Verbul este o clasă
lexico-gramaticală (parte de vorbire) foarte bine reprezentată în vocabularul
românesc, constituind nucleul comunicării. Utilizarea corectă a verbelor ridică
numeroase dificultăţi.
Este de observat, de pildă
unele dintre cele 20 de verbe de conjugarea a II-a sunt folosite ca fiind de
conjugarea a III-a. Astfel, formele a apare, a pare, a place
şi a zace sunt folosite incorect, în locul lui a apărea, a părea,
a plăcea, a zăcea.
Există şi situaţii mai rare, în care verbe de
conjugarea a III-a sunt folosite, tot greşit, la conjugarea a II-a, cu
deosebire în graiul copiilor: a bătea (Începuse a bătea covoarele),
a făcea (Dorea a făceaimpresie bună), a
trimetea (Voia a trimetea cărţile cerute), în loc de Începuse
a bate covoarele), Dorea a faceimpresie
bună, Voia a trimite cărţile cerute.
Din aceeaşi serie a erorilor fac parte şi alte verbe:
a încape, a tace, a tărăgăni, în locul formelor corecte a
încăpea, a tăcea, a tărăgăna.
Pe de altă parte, în limba română, există şi câteva
perechi de verbe de conjugarea I sau a IV-a, la care diferenţa de conjugare
este asociată cu diferenţa de sensuri: a alunga (I) "a izgoni"
- a (se) alungi (IV) "a (se) prelungi", "a (se) întinde";
a îndesa (I) "a îngrămădi", "a face compact" - a îndesi
(IV) "a înmulţi", "a face frecvent ceva"; a înflora
(I) "a împodobi cu flori" - a înflori (IV) "a face
flori"; a îngrija (I) "a se îngrijora" - a îngriji
(IV) "a avea grijă".
Este de înţeles şi de aici că felul de a vorbi şi de
a scrie româneşte nu se poate croi după (ne)ştiinţa fiecăruia dintre noi.