Zilnic auzim de vecini care se ceartă ori se judecă pentru o palmă de pământ, sau pentru că gardul a fost mutat câţiva metri mai încolo, ori cineva a intrat cu plugul, o brazdă, în terenul altuia. Se întâmplă în majoritatea satelor, iar autorităţile sunt cele desemnate să facă ordine, să pună lucrurile la punct şi să stabilească a cui e dreptatea. Cel puţin pe hârtie, funcţionarii se ocupă de asta, dar practic îşi cam văd de propriile interese. Şi dacă ajungi să le baţi la uşă, cerându-le ajutorul, te poţi trezi că eşti trimis rapid la plimbare, de nu mai apuci să-ţi spui oful, pentru că ai „îndrăznit“ să-i deranjezi.
Dar când cei care încalcă legea sunt tocmai cei puşi s-o aplice şi s-o respecte, atunci mai că-ţi vine să începi a-ţi face singur dreptate. Cu toporul.
O astfel de experienţă neplăcută a trăit şi un bărbat din comuna Girov, care are o livadă lângă drumul naţional şi care a descoperit, în după-amiaza de 23 decembrie 2015, mai multe şanţuri săpate în livadă. A încercat să găsească autorul şi o explicaţie, dar a avut surpriza să afle de pe la Primărie că cel care i-a violat proprietatea lucrează pentru un proiect de interes local şi că, în baza unei legi pe care o invocă (toţi, de la viceprimar la poliţist) dar pe care nimeni nu reuşeşte să o precizeze, nu ar fi avut nevoie de acceptul ori de înştiinţarea proprietarului de teren.
„Şi ce mare lucru i-am făcut?! Sunt lucrări sub pământ“
Cetăţeanul care s-a trezit cu proprietatea excavată a sunat la 112, convins că oamenii legii vor interveni cu promptitudine. Într-un târziu, a venit un agent care, după ce s-a arătat uimit de problemă (adică „doar pentru atâta lucru să sunaţi la 112?!“), i-a repetat răspunsul oferit de Primărie, cu „legea minune“. Ştiind că trăieşte într-o ţară în care proprietatea e garantată de Constituţie, proprietarul livezii a continuat demersurile sale şi a depus plângere la Poliţie. Acum aşteaptă ca instituţia statului să ia măsuri. Şi eventual să-i spună ce lege e aceea care permite oricui să intre cu excavatorul pe proprietatea ta, pe neanunţate, şi să sape „tranşee“ pe motiv că nu se poate altfel.
Cazul ar putea fi unul banal de încălcare a proprietăţii, dar atitudinea autorităţilor este excepţională.
Constantin Iulian Năfăreanu, viceprimarul din Girov (singurul din conducerea Primăriei care a fost disponibil atunci), i-a spus proprietarului că şanţurile sunt pentru a se trage nişte conducte care să alimenteze localitatea cu apă şi a invocat o lege care ar permite efectuarea unor astfel de lucrări, pe proprietatea privată, fără acordul sau anunţarea proprietarilor.
Cam aşa ne-a „lămurit“ şi pe noi vicele Năfăreanu, ieri: „Legea permite, e vorba de dreptul de servitute de care beneficiem pe o distanţă de nouă metri de la axul drumului lângă care se află terenul cu pricina. Ce lege? E o lege! Dacă dumneavoastră nu ştiţi, nici eu nu ştiu. Şi ce mare lucru i-am făcut?! Sunt lucrări sub pământ, s-au săpat şanţuri, s-au astupat şi gata. Lucrările sunt la un proiect de alimentare cu apă pe toată raza localităţii Turtureşti, proiectul a fost pus la Bursa Română de Mărfuri şi lucrarea a fost adjudecată de SXC Instal Service SRL, din Ilfov. Ei au intrat cu excavatorul, iar autorizaţia trebuie să o dea Consiliul Judeţean, nu noi. Cel nemulţumit poate să facă ce demersuri vrea“.
Cu alte cuvinte, firma bucureşteană, bineînţeles cu girul Primăriei Girov, poate să sape şanţuri pe unde vrea (dacă pe acolo e necesar să treacă conducta), fără să ceară voie de la proprietarii cărora le răscolesc terenurile, pentru că „e o lege“, cum spune vicele Năfăreanu, care le-ar da voie să-şi facă de cap. De prisos să spunem că viceprimarul vorbeşte total aiurea. Terenul e mult mai departe de „nouă metri de axul drumului“. Plus că amestecă servitutea cu săpatul şanţurilor.
Ce poate face proprietarul?
Culmea este că situaţia nu e singulară la Girov. E o adevărată practică a celor care, ajunşi conjuctural la administrarea comunei, se cred stăpâni peste localitate. Cei mai mulţi dintre cei care s-au trezit cu pământurile săpate pentru montarea conductelor sunt fie bătrâni, care trec rar pe la ogoare, fie sunt plecaţi în străinătate.
Proprietarul care a făcut plângere la Poliţie trebuie să ajungă, până la urmă, tot la calea judecăţii. Adică să cheltuie timp şi bani, fiindcă nici beneficiarul lucrării şi nici executantul n-au catadixit să-l anunţe că se doreşte săparea unor şanţuri în livada lui şi să-i ceară acordul scris (cum prevede legea).
Trebuie precizat că, în legislaţia actuală, tulburarea de posesie este incriminată într-o formă simplificată. Astfel, în primul rând s-a renunţat la incriminarea tulburării atunci când aceasta nu s-a comis nici prin violenţe sau ameninţări şi nici prin strămutarea sau desfiinţare semnelor de hotar (cum e în cazul livezii din Girov). Pentru acest gen de fapte, remediul oferit de legislaţia civilă este acţiunea „posesorie“ şi ea poate fi intentată de posesor chiar dacă nu este proprietar, pentru apărarea posesiei asupra unui bun imobil. Este vorba de tulburarea care implică o pretenţie contrară altuia, şi nu de un act izolat şi trecător (de exemplu, s-a cules un pom, s-a spart un geam), întrucât în această situaţie este vorba de acţiunea în daune.
Dar ca să nu se ajungă la umbla-tul prin instanţe, de bun simţ ar fi fost ca oamenii din Girov să fie anunţaţi că urmează să fie efectuate săpături pe pământurile lor. Nu credem că s-ar fi împotrivit cineva, iar dacă se pricinuiau pagube, să fie stabilite, de la început, anumite compensaţii pentru acestea.
(Mihai SAVA)
Dar ce spuneti ca un ales al Comunei Girov(Enache),cu acordul tacit al d-lui Sarion ,a arat partial islazul la garanita dintre Garcina(Frasinel) si Turturesti?
Dar se explica ,nu este tulburare de posesie ci doar abuz de functie!
[…] Poliţia şi Primăria din Girov girează încălcarea flagrantă a proprietăţii […]
La Girov e posibil orice!
Si din pacate nimeni nu e tras la raspundere!