l medicii aşteaptă rezultatele analizelor, pentru a vedea dacă este vorba despre temuta E.coli
Nouă copii cu afecţiuni digestive sunt acum în atenţia medicilor de la Direcţia de Sănătate Publică (DSP), însă niciunul nu este, deocamdată, confirmat purtător al bacteriei E-coli; rezultatele analizelor vot fi gata peste trei zile.
Micuţii au fost aduşi de părinţi, pe parcursul zilei de miercuri, la camera de gardă a secţiei Pediatrie, cu afecţiuni digestive (diaree sau enterocolite), afecţiuni pentru care medicii au început monito-rizarea atentă după ce au pri-mit atenţionare de la Ministerul Sănătăţii. Atenţionarea vine după ce mai mulţi copii din câteva oraşe au ajuns în spitale din Bucureşti cu afecţiuni digestive foarte grave, în urma cărora s-a confirmat prezenţa bacteriei E.coli – o bacterie extrem de agresivă care atacă organe importante din corp, patru copilaşi decedând din această cauză.
Cum alerta s-a dat în toată ţara, medicii specialişti şi epidemiologii monitorizează în fiecare zi toţi copiii ce apar la camera de gardă cu afecţiuni digestive grave. Pentru cei nouă copii diagnosticaţi cu afecţiuni digestive, medicii au recoltat probe de coprocultură, însă, potrivit acestora, diagnosticul bacteriologic presupune teste de laborator laborioase şi care necesită timp. „Sunt recoltate exa-mene de coprocultură, pentru cei nouă copii. Aşteptăm analizele să vedem dacă se izolează un germen patogen pentru a fi pus diagnosticul etiologic afecţiunii diareice. Boala poate fi produsă de o bacterie sau de un virus. Dacă este bacterie, se evidenţiază dacă face parte din E.coli. Dacă va ieşi acest tip, trimitem rezultatul mai departe la Institutul Cantacuzino. Cazurile de diaree acută cu deshidratare ori cu sindrom hemolitic uremic, la copii sub cinci ani, sunt transmise la Ministerul Sănătăţii. Sperăm să nu avem probleme iar dacă vor exista astfel de cazuri, acestea vor fi trimise în spitale din Bucureşti. Noi avem o cola-borare foarte bună cu medicii şi deja ei sunt informaţi să raporteze imediat cazurile digestive, astfel încât să poată exista o evidenţă strictă a situaţiei privind numărul de cazuri de îmbolnăvire. Recomandarea principală este ca părinţii să-şi ducă de urgenţă copiii la medic, la cel mai mic semn de boală. Până acum, niciun copil cu vârsta mai mică de cinci ani nu a fost diagnosticat în vreun spital din Neamţ cu sindrom hemolitic“, a subliniat dr. Mirela Grădinaru, purtătorul de cuvânt al DSP.
Părinţi îngrijoraţi
Situaţia copiilor infectaţi, mediatizată în toată ţara, a devenit un subiect de neocolit printre mămicile bebeluşilor. „De când cu această situaţie creată în ţară, cu copii infectaţi de la o bacterie, sunt mult mai atentă ce-i dau copilului să mănânce. Problema e că nu ştiu de ce să mă feresc, în condiţiile în care sunt doar ipoteze: ba de la lapte, ba de la fructe, ba de la apă… Nimeni nu ştie. Atunci, noi de ce să ne ferim, ce nu trebuie să le dăm copiilor să mănânce? Sper să nu fie de la fructe, pentru că fetiţei mele îi plac mult. Sau o fi de la vreun vaccin, cum am auzit zvonuri?“, a spus Andreea Apetre.
Medicii pediatri, însă, încearcă să liniştească pe toată lumea. „Cazurile sunt ţinute sub control, însă ca evoluţie nu este nimic care să ridice o suspiciune, se încadrează într-un tipar normal. Dacă bolile au cauze infecţioase sau virale, doar analizele pot stabili. Recomandarea mea este să fie respectate regulile de igienă. Acolo unde este curăţenie, nu sunt bacterii“, a spus dr. Suzana Constantinescu, şefa secţiei Pediatrie.
Prezentarea la medic trebuie făcută cât mai repede, dacă copiii până la cinci ani au febră sau scaune cu sânge. La adulţi, prezentarea la medic este obligatorie dacă afecţiunea persistă mai mult de trei zile. Infecţia se produce mai ales după consumul de apă sau alimente contaminate. Alimentele cel mai frecvent implicate în transmiterea acestei infecţii sunt laptele şi produsele lactate nepasteurizate, carnea de vacă, mai ales cea tocată, insuficient preparată termic, sucul de mere nepasteurizat, salata verde nespălată co-respunzător. Prelucrarea alimentelor crude poate conta-mina ustensilele de bucătărie, mai ales dacă nu sunt bine curăţate între utilizări.
(Maria NISTOR)