Realitatea Media - Opera eminesciană - "punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a vesmântului cugetării româneşti"

Omul Eminescu şi opera sa

Anul acesta se împlinesc o sută şaizeci de ani de când românii îl au pe Eminescu. O sută şaizeci de ani de când graiul românesc a intrat pe drumul consacrării formei pe care o cunoaştem astăzi, iar literatura română a cunoscut un drum ascendent.

Opera eminesciană a fost apreciată în timpul vieţii celui născut la Ipoteşti. Şi este apreciată şi în contemporaneitate. Numeroşi au fost cei care, de o sută şaizeci de ani încoace, vorbesc de Omul şi Opera lui Eminescu.

Un exemplu ar fi ceea ce afirma, la moartea Poetului Naţional, Titu Maiorescu. Cel care îşi ia rămas bun de la omul Eminescu în articolul "Eminescu şi poeziile lui", din 1889. După ce scrie o scurtă poveste a vieţii poetului, criticul defineşte creaţia eminesciană drept cea mai înaltă expresie a geniului românesc: "acesta a fost Eminescu, aceasta este opera lui. Pe cât se poate omeneşte prevedea, literatura poetică română va începe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui, şi forma limbei naţionale, care şi-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a vesmântului cugetării româneşti."

Se poate spune că a fost o premoniţie. Cunoscându-le valoarea, atât a Poetului, cât şi a criticului literar, apare de la sine ideea că Maiorescu nu a riscat nimic atunci când a gândit şi afirmat cele de mai sus. De la Eminescu avem, drept moştenire, limba română în etapa ei modernă, poezia de cea mai înaltă calitate, şi poate, mai presus de orice, conştiinţa vie a patriotismului pe care trebuie să-l simtă orice român adevărat.

Iar nouă, urmaşilor, nu ne rămâne de făcut decât simplul fapt de a deschide, din când în când, ori mai des, Cartea Sa şi de a lectura. Şi de a pătrunde în adâncimea sensurilor Sale.

Eternul Eminescu

Astfel, astăzi, în zi de Sărbătoare, Centrul pentru Cultură şi Arte "Carmen Saeculare" al judeţului Neamţ îi pofteşte pe acei cu iubire de ETERNUL EMINESCU (tilul spectacolului) la o întâlnire la ceas de după-amiază - ora 17,oo - la Sala Tapiseriilor din cadrul Muzeului de Artă din Piatra-Neamţ la o întâlnire de suflet. Prezentă, ca amfitrioană, se va găsi Adela Mărculescu, actriţă a Naţionalului bucureştean. Cea care va grăi oricărui român prezent la eveniment din a Poetului creaţie. Domnia sa va fi ajutată de către doi dintre aspiranţii la gloria artistică - soprana Claudia Caia, studentă a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti şi pianistul Daniel Ciobanu, încă elev (în clasa aXII-a) al Liceului de Artă "Victor Brauner".

Artistul complet Adela Mărculescu.

Despre Adela Mărculescu se ştiu multe lucruri - de pildă că s-a născut la Aiud, jud. Alba, şi a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, "I.L. Caragiale", promoţia 1959, clasa prof. Alexandru Finţi.

Prima instituţie la care activează a fost Teatrul de Stat Botoşani (1959), jucând, apoi, la Teatrul de Stat Ploieşti. Iar între 1963-1965 a fost asistent I.A.T.C. catedra "Mişcare scenică" şi "Tehnica vorbirii". În prezent, Domnia sa poate fi urmărită în piesele puse în scenă la Teatrul Naţional "I.L.Caragiale" Bucureşti. Totodată, desfăşoară o activitate intensă, în calitatea de conferenţiar, la Universitatea Hyperion,Facultatea de Arte, catedra "Actorie"şi "Tehnica vorbirii". '

Câţi dintre noi nu-şi aduc aminte cu plăcere de celebra punere în scenă, din 1971, a piesei "Take, Ianke şi Cadîr" a lui Victor Ioan Popa? Când, într-o companie celebră - Marceel Anghelescu, Iona Finteşteanu şi Alexandru Giugaru, Adela Mărculescu dădea viaţă fiicei evreului, Ana, o fiinţă pe cât de delicată, tot atât de energică şi dornică de a-şi trăi viaţa alşături de omul pe care-l iubeşte.

Alte piese în care artista a pus mult din prea plinu-i sufletesc sunt, printre altele, "Înşir-te, Mărgărite" de Victor Eftimiu, "Preţioasele ridicole" de Molière, "Vicleniile lui Scapin" de Molière, "Au ajuns la un oraş" de J.B. Priestley, "O noapte furtunoasă" de I.L. Caragiale, "Domnişoara Nastasia" de G.M. Zamfirescu, "De Pretore Vincenzo" de Eduardo De Fillipo, "Nunta însângerată" de Federico Garcia Lorca,"Troienele" de Euripide în adaptarea lui Jean Paul Sartre, "Idiotul" de F.M. Dostoievski, "Dulcea pasăre a tinereţii" de Tenesse Williams,, "Sinucugaşul" de Nicolai Erdman.

Nu este de neglijat nici traseul Adelei Mărculescu din lumea filmului românesc. Titluri ca Serbările galante", regia René Clair coproducţie româno-franceză 1965, "Bătălia pentru Roma", regia Robert Siodmak coproducţie româno-germană, "Alo, aterizează străbunica" regia Nicolae Corjos 1981, "Cine iubeşte şi lasă", regia Gh. Turcu 1982, "Declaraţie de dragoste", regia Nicolae Corjos 1985, "Un oaspete la cină", regia Mihai Constantinescu 1986 spun multe oricărui cinefil.

Între distincţiile primite de-a lungul vremii, Adela Mărculescu se bucură de titlurile de Societar de onoare al Teatrului Naţional "I.L. Caragiale" din Bucureşti, Artistă de onoare a filmului românesc, Cetăţean de onoare al Municipiului Bucureşti, Cetăţean de onoare al Municipiului Aiud, 2006, membru UNITER. A primit

Ordinul "Meritul cultural" în grad de Ofiţer.

O soprană obişnuită cu scena

Claudia Caia s-a născut în 1985 la Tîrgu Neamţ. A absolvit Liceul de Artă "Victor Brauner" din Piatra-Neamţ, instituţie de învăţământ unde a avut-o drept mentor pe doamna profesor Elena Botez, iar în prezent este studentă a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti.

La concursurile naţionale la care a participat a reuşit prestaţii de valoare care i-au înlesnit obţinerea Premiului Special pentru Stil Cameral la Concursul National de Lied "Ionel Perlea", Slobozia (2006), Premiului I şi Premiului Special la Olimpiada Naţională de Muzică, Tg. Mureş (2004), Premiului al II-lea la Concursul pentru elevi "Haricleea Darclee", Brăila (2001).

Începând cu anul 2004 evoluează pe scene profesioniste interpretând diverse roluri din opere - Spiridon din "O noapte furtunoasă" de Paul Constantinescu (2004), Marcelina din "Nunta lui Figaro" de W. A. Mozart (2005), ambele la Universitatea Naţională de Muzică, La Criada din "La Casa de Bernarda Alba" de Miquel Ortega (premieră mondială absolută), la Opera din Braşov, dirijor - Miquel Ortega (2007) şi Fidalma din "Il matrimonio Segreto" de D. Cimarosa, la Universitatea Naţională de Muzică.

De asemenea, în perioada 2000-2008 evoluează ca solistă în Concerte la Bucureşti, la sala George Enescu, la Sala Dalles, la Palatul Cotroceni, la Palatul Parlamentului, precum şi la Galaţi, Tecuci, Slobozia, Covasna, Piatra-Neamţ, Tîrgu-Neamţ.

Are ca pasiuni pictura, dansul, literatura, înotul.

Daniel Ciobanu - un obişnuit al burselor de studiu

Elev, în cadrul Liceului de Artă "Victor Brauner" din Piatra-Neamţ, al Mihaelei Spiridon, Daniel Ciobanu a urcat treaptă cu treaptă scara consacrării ca tânăr talent al pianisticii naţionale. Încă din clasa a VI-a se impune în cadrul Concursului naţional "Carl Czerny" câştigând Premiul I, pentru ca mai apoi, în clasele următoare să-şi continue drumul ascendent prin adăugarea în palmares a Marelui Premiu al Concursului Naţional "Carl Czerny", a Premiului I al Concursul Naţional "Miniatura Romantică" - Galaţi şi a Premiului I Absolut la Concursul "Carpinetti in Musica" (Italia).

Iată ce mărturiseşte însuşi artistul pietrean: "acum, mai recent, în perioada anilor de liceu, am participat la un turneu de concerte in Elvetia, fiind apoi invitat să iau parte şi la un concert organizat la Ambasada Româno-Ungară din Budapesta. A urmat invitaţia la o serie de concerte în Italia. Am urmat şi Cursuri de Măiestrie, cursuri la care i-am avut ca profesori pe Iulian Arcadi Trofin, în Italia, şi Elisabeth Eschwe, la Piatra-Neamţ. În perioada 16-24 august 2008, am obţinut o bursă pentru o săptămână în Manchester (Anglia) şi, datorită performanţelor şi a rezultatelor din anul cu bursa din Manchester am primit o altă bursă de studii, anul următor, la Şcoala Internaţională de Vară a tinerilor pianişti. Anul trecut, în toamnă, am fost din nou bursier, pentru o săptămână, la "Şcoala de Vară din Shrewsburry", acolo unde am studiat alături de mari profesori din prestigioasele academii de muzică din Londra. Acum lucrez pentru noi apariţii scenice în ţară, şi aştept cu nerăbdare o nouă şansă de a concerta şi în afara graniţelor."