Opera eminesciană - "punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a vesmântului cugetării româneşti" Vineri, 15.01.2010
OmulEminescu şi opera sa
Anul acesta se împlinesc o sută şaizeci de ani de când
românii îl au pe Eminescu. O sută şaizeci de ani de când graiul românesc a
intrat pe drumul consacrării formei pe care o cunoaştem astăzi, iar literatura
română a cunoscut un drum ascendent.
Opera eminesciană a fost apreciată în timpul vieţii
celui născut la Ipoteşti. Şi este apreciată şi în contemporaneitate. Numeroşi
au fost cei care, de o sută şaizeci de ani încoace, vorbesc de Omul şi Opera
lui Eminescu.
Un exemplu ar fi ceea ce afirma, la moartea Poetului
Naţional, Titu Maiorescu. Cel care îşi ia rămas bun de la omul Eminescu în
articolul "Eminescu şi poeziile lui", din 1889. După ce scrie o scurtă
poveste a vieţii poetului, criticul defineşte creaţia eminesciană drept cea mai
înaltă expresie a geniului românesc: "acesta a fost Eminescu, aceasta este
opera lui. Pe cât se poate omeneşte prevedea, literatura poetică română va începe
secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui, şi forma limbei naţionale, care şi-a
găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, va fi punctul
de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a vesmântului cugetării româneşti."
Se poate spune că a fost o premoniţie. Cunoscându-le
valoarea, atât a Poetului, cât şi a criticului literar, apare de la sine ideea
că Maiorescu nu a riscat nimic atunci când a gândit şi afirmat cele de mai sus.
De la Eminescu avem, drept moştenire, limba română în etapa ei modernă, poezia
de cea mai înaltă calitate, şi poate, mai presus de orice, conştiinţa vie a
patriotismului pe care trebuie să-l simtă orice român adevărat.
Iar nouă, urmaşilor, nu ne rămâne de făcut decât
simplul fapt de a deschide, din când în când, ori mai des, Cartea Sa şi de a
lectura. Şi de a pătrunde în adâncimea sensurilor Sale.
Eternul
Eminescu
Astfel, astăzi, în zi de Sărbătoare, Centrul pentru
Cultură şi Arte "Carmen Saeculare" al judeţului Neamţ îi pofteşte pe
acei cu iubire de ETERNUL EMINESCU (tilul spectacolului) la o întâlnire la ceas
de după-amiază - ora 17,oo - la Sala Tapiseriilor din cadrul Muzeului de Artă
din Piatra-Neamţ la o întâlnire de suflet. Prezentă, ca amfitrioană, se va găsi
Adela Mărculescu, actriţă a Naţionalului bucureştean. Cea care va grăi oricărui
român prezent la eveniment din a Poetului creaţie. Domnia sa va fi ajutată de către
doi dintre aspiranţii la gloria artistică - soprana Claudia Caia, studentă a
Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti şi pianistul Daniel Ciobanu, încă
elev(în clasa aXII-a) al Liceului de
Artă "Victor Brauner".
Artistul
complet Adela Mărculescu.
Despre Adela Mărculescu se ştiu multe lucruri - de
pildă că s-a născut la Aiud, jud. Alba, şi a absolvit Institutul de Artă
Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, "I.L. Caragiale", promoţia
1959, clasa prof. Alexandru Finţi.
Prima instituţie la care activează a fost Teatrul de
Stat Botoşani (1959), jucând, apoi, la Teatrul de Stat Ploieşti. Iar între1963-1965 a fost asistent I.A.T.C. catedra
"Mişcare scenică" şi "Tehnica vorbirii". În prezent, Domnia
sa poate fi urmărită în piesele puse în scenă la Teatrul Naţional
"I.L.Caragiale" Bucureşti. Totodată, desfăşoară o activitate intensă,
în calitatea de conferenţiar, la Universitatea Hyperion,Facultatea de
Arte,catedra "Actorie"şi
"Tehnica vorbirii". '
Câţi dintre noi nu-şi aduc aminte cu plăcere de celebra
punere în scenă, din 1971, a piesei "Take, Ianke şi Cadîr" a lui
Victor Ioan Popa? Când, într-o companie celebră - Marceel Anghelescu, Iona
Finteşteanu şi Alexandru Giugaru, Adela Mărculescu dădea viaţă fiicei evreului,
Ana, o fiinţă pe cât de delicată, tot atât de energică şi dornică de a-şi trăi
viaţa alşături de omul pe care-l iubeşte.
Alte piese în care artista a pus mult din prea
plinu-i sufletesc sunt, printre altele, "Înşir-te, Mărgărite" de
Victor Eftimiu, "Preţioasele ridicole" de Molière, "Vicleniile
lui Scapin" de Molière, "Au ajuns la un oraş" de J.B.
Priestley,"O noapte furtunoasă"
de I.L. Caragiale, "Domnişoara Nastasia" de G.M. Zamfirescu, "De
Pretore Vincenzo" de Eduardo De Fillipo, "Nunta însângerată" de
Federico Garcia Lorca,"Troienele" de Euripide în adaptarea lui Jean
Paul Sartre, "Idiotul" de F.M. Dostoievski, "Dulcea pasăre a
tinereţii" de Tenesse Williams,, "Sinucugaşul" de Nicolai
Erdman.
Nu este de neglijat nici traseul Adelei Mărculescu
din lumea filmului românesc. Titluri caSerbările galante", regia René Claircoproducţie româno-franceză 1965, "Bătălia
pentru Roma", regia Robert Siodmak coproducţie româno-germană, "Alo,
aterizează străbunica" regia Nicolae Corjos 1981, "Cine iubeşte şi
lasă", regia Gh. Turcu 1982, "Declaraţie de dragoste", regia
Nicolae Corjos 1985, "Un oaspete la cină", regia Mihai Constantinescu
1986 spun multe oricărui cinefil.
Între distincţiile primite de-a lungul vremii, Adela
Mărculescu se bucură de titlurilede
Societar de onoare al Teatrului Naţional "I.L. Caragiale" din Bucureşti,
Artistă de onoare a filmului românesc, Cetăţean de onoare al Municipiului
Bucureşti,Cetăţean de onoare al
Municipiului Aiud, 2006, membru UNITER. A primit
Ordinul"Meritul cultural" în grad de Ofiţer.
O soprană
obişnuită cu scena
Claudia Caia s-a născut în 1985 la Tîrgu Neamţ. A
absolvit Liceul de Artă "Victor Brauner" din Piatra-Neamţ, instituţie
de învăţământ unde a avut-o drept mentor pe doamna profesor Elena Botez, iar în
prezent este studentă a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti.
La concursurile naţionale la care a participat a reuşit
prestaţii de valoare care i-au înlesnit obţinerea Premiului Special pentruStil Cameral la Concursul National de Lied
"Ionel Perlea", Slobozia (2006), Premiului I şi Premiului Special la
Olimpiada Naţională de Muzică, Tg. Mureş (2004), Premiului al II-lea la
Concursul pentru elevi "Haricleea Darclee", Brăila (2001).
Începând cu anul 2004 evoluează pe scene
profesioniste interpretând diverse roluri din opere - Spiridon din "O
noapte furtunoasă" de Paul Constantinescu (2004),Marcelina din "Nunta lui Figaro" de
W. A. Mozart (2005), ambele la Universitatea Naţională de Muzică, La Criada din
"La Casa de Bernarda Alba" de Miquel Ortega (premieră mondială
absolută), la Opera din Braşov, dirijor - Miquel Ortega (2007) şi Fidalma din
"Il matrimonio Segreto" de D. Cimarosa, la Universitatea Naţională de
Muzică.
De asemenea, în perioada 2000-2008 evoluează ca
solistă în Concerte la Bucureşti, la sala George Enescu, la Sala Dalles, la
Palatul Cotroceni, la Palatul Parlamentului, precum şi la Galaţi, Tecuci,
Slobozia, Covasna, Piatra-Neamţ, Tîrgu-Neamţ.
Are ca pasiuni pictura, dansul, literatura, înotul.
Daniel
Ciobanu - un obişnuit al burselor de studiu
Elev, în cadrul Liceului de Artă "Victor
Brauner" din Piatra-Neamţ, al Mihaelei Spiridon, Daniel Ciobanu a urcat
treaptă cu treaptă scara consacrării ca tânăr talent al pianisticii naţionale. Încă
din clasa a VI-a se impune în cadrul Concursului naţional "Carl
Czerny" câştigând Premiul I, pentru ca mai apoi, în clasele următoare să-şi
continue drumul ascendent prin adăugarea în palmares a Marelui Premiu al
Concursului Naţional "Carl Czerny", a Premiului I al Concursul Naţional
"Miniatura Romantică" - Galaţi şi a Premiului I Absolut la
Concursul"Carpinetti in
Musica"(Italia).
Iată ce mărturiseşte însuşi artistul pietrean:
"acum, mai recent, în perioada anilor de liceu, am participat la un turneu
de concerte in Elvetia, fiind apoi invitat să iau parte şi la un concert
organizat la Ambasada Româno-Ungară din Budapesta. A urmat invitaţia la o serie
de concerte în Italia. Am urmat şi Cursuri de Măiestrie, cursuri la care i-am
avut ca profesori pe Iulian Arcadi Trofin, în Italia, şi Elisabeth Eschwe, la
Piatra-Neamţ. În perioada 16-24 august 2008, am obţinut o bursă pentru o săptămână
în Manchester (Anglia) şi, datorită performanţelor şi a rezultatelor din anul
cu bursa din Manchester am primit o altă bursă de studii, anul următor, la Şcoala
Internaţională de Vară a tinerilor pianişti. Anul trecut, în toamnă, am fost
din nou bursier, pentru o săptămână, la "Şcoala de Vară din
Shrewsburry", acolo unde am studiat alături de mari profesori din
prestigioasele academii de muzică din Londra. Acum lucrez pentru noi apariţii
scenice în ţară, şi aştept cu nerăbdare o nouă
şansă de a concerta şi în afara graniţelor."
Valentin Andrei, Centrul pentru Cultură şi Arte "Carmen Saeculare"